mn

Hidroelectrica. Ce avantaje ar avea listarea și la București și la Londra și de ce nu mai poate fi amânată prea mult. Analiză

Listarea la bursă a Hidroelectrica se amână pentru la anul, în condițiile în care statul și Fondul Proprietatea au încă opinii diferite despre unde să fie făcută oferta publică de acțiuni: doar la București, sau și la București și la Londra. De ce ar fi preferabilă, pentru companie mai ales, o listare duală și de ce acest proces ar fi bine să nu mai fie întârziat, în analiza ce urmează.

Listarea la bursă a companiei Hidroelectrica, cel mai mare, ieftin și profitabil producător de energie electrică din România, “perla coroanei” Guvernului, pare că se va amâna din nou, pe fondul disputei legate de: unde să se facă listarea, doar la București sau și la București și la Londra.

Mai întâi, ceva trebuie lămurit din capul locului, pentru a se evita confuziile care par a se încetățeni, din păcate, în rândul publicului general din România: listarea Hidroelectrica la bursă NU înseamnă că se va vinde compania de stat. Statul deține un pachet de 80% din acțiuni, iar restul este deținut de Fondul Proprietatea (FP). Acest din urmă pachet, cel al FP, este cel care va fi oferit spre vânzare pe piețele de capital – total sau parțial. Statul își va păstra participația de 80% și controlul asupra companiei, nu se vinde nimic din pachetul său. La fel cum și-a menținut-o și la Romgaz și la Nuclearelectrica, ambele companii fiind listate de mulți ani.

Listarea la bursă a companiei ar fi trebuit să se întâmple deja, și, mai nou, ea este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mult amânată, ea ar fi trebuit să fie operată în acest an. Ei bine, tocmai pentru că statul român, cel care trebuie să aprobe condițiile listării, nu este convins că este mai bună o listare duală, și la București și la Londra, cei de la FP spun că cel mai probabil listarea va fi amânată pentru primăvara viitoare iar pachetul oferit investitorilor va fi mai mic.

Reprezentanţii Franklin Templeton au declarat însă marţi, pentru Reuters, că planurile pentru listarea unei participaţii de 15% – 20% la Hidroelectrica, într-o tranzacţie de 2,5 miliarde de euro, ar putea fi reduse, dacă Guvernul României continuă să reziste unei listări duale, la Bucureşti şi la Londra.

„Există semne majore de întrebare privind capacitatea de a vinde 15% din Hidroelectrica doar printr-o listare locală. Pentru a finaliza o listare pe Bursa de Valori Bucureşti, tranzacţia este posibil să trebuiască să fie redusă la 1 – 1,5 miliarde de euro”, a afirmat Marius Dan, director general adjunct, Franklin Templeton (FT) Bucureşti.

Așadar, se pune întrebarea firească: să se listeze Hidroelectrica la București și la Londra, cum vrea FP, sau doar la București, cum vrea Guvernul României. Înainte de a trage o concluzie, să vedem argumentele fiecărei părți.

Listare duală, și la București, și la Londra, dorită de FP

Listarea duală, atât la BVB, cât și pe o piață de capital mult mai lichidă, va crea un mediu în care va fi atinsă valoarea reală de piață a companiei si va contribui la maximizarea evaluării Hidroelectrica, iar acest lucru este în interesul companiei și al Guvernului, spun cei de la FP. Cu alte cuvinte și foarte scurt: va aduce mai mulți bani, iar asta înseamnă inclusiv o valoare mai mare a companiei. Cei de la FP aduc aminte că și Electrica, Romgaz, Petrom și chiar și Fondul Proprietatea sunt listate dual pe BVB si London Stock Exchange, iar o listare duală a Hidroelectrica ar însemna accesul la o bază mult mai largă de investitori care pot accesa oferta. Acest lucru avantajează piața locală, deoarece dimensiunea ofertei în cazul unei listări duale este mai mare și, în timp, această lichiditate este transferată de la Bursa de Valori din Londra (LSE) la Bursa de Valori București (BVB).

Listarea Hidroelectrica ar reprezenta cel mai mare IPO al unei companii românești realizat vreodată și o listare duală clar ar majora valoarea tranzacției. Istoria o arată, de fapt: valoarea IPO-ului Electrica a fost de 604 milioane dolari, listată dual la BVB și la Londra, iar valoarea IPO-ului Digi Communications, cel mai mare IPO realizat exclusiv la BVB, a fost de doar 210 milioane euro.

Provocarea esențiala a listării Hidroelectrica doar pe piața locală este dimensiunea sa foarte mare. Chiar și conform standardelor europene și internaționale, oferta și listarea Hidroelectrica este considerată o tranzacție de dimensiuni foarte mari. Or, fondurile de pensii din Pilonul 2, care sunt cei mai mari investitori la BVB, au impusă o limită pentru expunerea pe un singur emitent, de maximum 5% din active. Ponderea totală pe care o pot investi în condiții de risc mediu, este de 25%,  care este deja folosită aproape la maximum prin plasamentele avute deja. Așadar, pentru a investi 5% în Hidroelectrica acestea trebuie să vândă din acțiunile pe care le au deja.

Pentru ca o listare să fie de succes, cei de la FP apreciază că trebuie să existe o supra-subscriere de cel puțin două – trei ori. La o ofertă de 2 miliarde de euro, cererea trebuie să fie de două – trei ori mai mare, iar acest lucru se poate realiza doar printr-o listare duală, atât pe bursa de la București, cât și pe bursa din Londra În plus, listarea Hidroelectrica și la o bursă mare va aduce standarde mai înalte de transparență, responsabilitate  și guvernanță corporativă în cadrul companiei și se reduc astfel riscurile de management defectuos. Noii investitori înseamnă o pereche de ochi în plus care supraveghează activitatea companiei.

Pe de altă parte, listarea duală a Hidroelectrica va aduce BVB la un nivel superior de dezvoltare și va atrage încrederea investitorilor strategici internaționali, mai spun cei de la FP. Listarea duală va crește vizibilitatea pieței românești de capital și interesul investitorilor internaționali pentru alte companii românești. Hidroelectrica are abilitatea de a atrage investitori în ESG, investitori în infrastructură, în utilități, pe lângă fondurile dedicate pe Europa emergentă, piețele de frontieră, investitorii dedicați pentru Europa Centrală și de Est. Listarea Hidroelectrica va contribui la promovarea BVB la statutul de țară emergentă, conform MSCI, ceea ce s-ar traduce printr-o îmbunătățire a percepției investitorilor asupra României. Aceasta înseamnă costuri de finanțare mai mici, iar de acest lucru beneficiază toți românii, pentru că vom plăti dobânzi mai mici.

Listarea doar la București, dorită de stat

Oficialii români și-ar dori însă ca listarea “perlei coroanei” să aibă loc doar la Bursa de Valori București. Argumentele au fot explicate într-o scrisoare a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) trimisă în vară decidenților de nivel înalt – Parlament, Guvern, Președinție. Să vedem așadar argumentele celeilalte părți:

ASF crede că Iinvestitorii instituţionali au deja acces la infrastructura financiară din România, ca stat membru al Uniunii Europene, cu o piaţă de capital emergentă conforrn clasificării FTSE Russell. Ei spun că listarea ar facilita includerea Hidroelectrica în indicii de referinţă publicaţi de furnizori consacraţi (precum MSCI) ceea ce ar conduce la creşterea accesului investitorilor nerezidenţi, în special al fondurilor de investiţii, care pot avea în vedere realizarea de investiţii în Hidroelectrica.

ASF anticipează majorarea lichidităţii bursiere locale, ca imperativ necesar pentru încadrarea BVB ca piaţă emergentă conform MSCI. “Oferirea unui pachet de acţiuni Hidroelectrica cât mai mare investitorilor rezidenţi va contribui la majorarea atractivităţii pieţei locale, având în vedere inclusiv faptul că participanţli locali la piaţa de capital au resurse/capacitate suficientă de finanţare a întregii oferte a Fondului Proprietatea S.A. (pentru tot pachetul de 15% din capitalul social al Hidroelectrica)”, scria ASF. Instituția spunea și că listând compania doar la București se oferă un acces mai larg la piaţa de capital locală pentru investitorii de retail, recomandând o tranşă cât mai mare pentru investitorii mici.”Listarea Hidroelectrica doar pe piaţa locală de capital poate conduce la accesul mai facil al fondurilor de pensii private pentru plasamente substanţiale realizate la BVB, precum la susţinerea activităţii entităţilori participanţilor din sistemul bursier local (S.S.I.F., instituţii de credit, Depozitarul Central etc.)”, mai spunea ASF.

Deci, cum e mai bine?

Lecturând argumentele fiecărei părți nu putem să nu observăm că unele din obiectivele statului, atunci când cere listarea doar la BVB, vor fi atinse și prin listarea duală, propusă de FP. Însă altele, de genul creșterii valorii companiei, prezența unor investitori internaționali “grei”, un control mai mare al acționarilor asupra deciziilor executivului companiei (acea “pereche de ochi” în plus) și chiar și creșterea notorietății, atât a companiei cât și a țării, pare că nu vor fi atinse decât prin listarea duală. În plus, după ultimele declarații ale celor de la FP, dacă listarea se va face doar la București, pachetul scos pe piață va fi mai mic decât în cazul listării duale – ceea ce poate fi lesne socotit ca un dezavantaj chiar pentru companie.

Pe de altă parte, nu putem să nu observăm în această chestiune o dorință a statului de a menține cât poate un oarecare control (chiar dacă are deținerea majoritară) prin faptul că, o listare “mai mică” la București cu mai mulți investitori locali îi asigură un mai mare confort decât o listare “mai mare” și la Londra, care are mai multe șanse să aducă printre acționari nume “grele”. O decizie poate bună pentru Guvern, dar mai puțin profitabilă pentru companie are, în ultima situație, mai puține șanse să fie luată fără o opoziție puternică a acționarilor. Deci, iarăși un posibil dezavantaj pentru companie.

Care e problema acum la Hidroelectrică și de ce listarea nu ar trebui amânată prea mult

Desigur, mai ales în condițiile actualei crize a energiei, Hidroelectrica este un asset extrem de valoros. Cu centralele amortizate, ce poate fi mai surâzător decât să produci energie la un cost de 130-140 de lei/MWh și să o vinzi cu 2.000-3.000 de lei/MWh și chiar peste, în piață?

Numai că, din ultimele evoluții, această situație nu va dura prea mult, iar această “cash-cow” nu va mai da atât de mult lapte în viitor. Iată de ce!

Hidroelectrica, deși acest lucru se spune doar pe ocolite, face totuși o politică de protecție socială, controlată fiind de stat. Compania a ajuns deja la un portofoliu de 300.000 de clienți casnici de energie electrică iar numărul crește – sunt 7.000 de cereri noi în fiecare zi -. Lumea este atrasă de prețul extrem de mic, 250 de lei/MWh cu care este vândută energia către casnici. Energie care, în piață, ar putea fi vândută de până la de zece ori mai scump. Iar furnizarea la casnici cu siguranță va fi extinsă – compania va face deja o ofertă de achiziționare a CEZ Vânzare, care are 1,3 milioane de clienți, imensa majoritate casnici cărora, desigur, le va vinde energie sub prețul pieței.

Desigur, se va spune că are de unde, că acest consum al casnicilor este mic – Hidroelectrica produce într-un an bun spre 17 TWh (toți casnicii din România consumă cam 18 TWh), dar acest segment, unde vinde la preț mic, crește.

Pe de altă parte, deja prețurile în piață au devenit insuportabile, mai ales pentru clienții industriali – sunt notorii închiderile de la Alro, Alum, Chimcomplex etc. ceea ce se vede într-o scădere dramatică a consumului țării – nu mai ajungem nici măcar la 7.500 MW orari în vârf. Statul se vede obligat să ia măsuri, și le ia. În martie, a decis să supraimpozitele toți producătorii de energie, cu 80% din câștigurile din prețuri de vânzare de peste 450 de lei/MWh. În septembrie a legiferat că, de facto, va lua 100% din ce depășește acest preț, pentru a putea finanța prețurile plafonate impuse prin lege pentru unii clienți.  Informațiile din piață spun că, de fapt, cu atât va vinde și Hidroelectrica și celălalt mare producător de stat, Nuclearelectrica, și anul viitor majoritatea producției de energie, către clienți industriali mari și furnizori cu clienți casnici, pe contracte bilaterale. Asta înseamnă, desigur, un profit mai mic.

Anul acesta probabil compania va face un profit record. A bugetat venituri totale de circa 7,4 miliarde de lei, la un profit de circa 3 miliarde, care va fi cu siguranță depășit. La șase luni, a avut un profit net de 2,6 miliarde de lei, în ciuda faptului că seceta severă i-a redus producția cu 30%. Prețurile mari din piețe au fost cauza.

Cel mai probabil, anul viitor nu va mai fi la fel. De aceea, pentru a se maximiza valoarea companiei, este clar că listarea ar trebui făcută cât mai repede, cât timp e “pe val”.

Articol susținut de Fondul Proprietatea

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.