Noul mecanism de achiziție centralizată care se va aplica de la 1 ianuarie 2023 până la fnalul lunii martie 2025 va afecta și unele microhidrocentrale, deși OUG adoptat recent care instituie acest mecanism specifica foarte clar că toată energia regenerabilă, deci inclusiv centralele hidro mai mici de 10 MW, scapă de obligația de a vinde energia cu 450 de lei/MWh. Legea a fost însă interpretată altfel.
ANRE a publicat recent lista producătorilor de energie electrică ce vor fi obligați să vândă la 450 de lei/MWh și, surpriză, pe ea sunt și companii care administrează microhidrocentrale, ca Vienna Energy Forța Naturală sau Espe Energia.
“În mod eronat și abuziv, producătorii de energie prin microhidrocentrale cu puture instalată cumulată pe liciență mai mare 10 MW (au mai multe microhidrocentrale/turbine) se regăsesc pe lista publicată pe site-ul ANRE, vor fi obligați să dea energia pe aeastă piață”, ne-au spus oameni din sectorul regenerabilelor
Ce s-a întâmplat de fapt
OUG care instituie mecanismul arată că obligațiile de vânzare la 450 de lei nu se aplică niciunei companii din sectorul energiei regenerabile care a făcut obiectul schemei de susținere prin certificate verzi.
„Mecanismul de achizitie centralizata de energie electrica prevazut in anexa nr. 11 nu se aplica operatorilor economici, producatori de energie electrica din surse regenerabile de energie, pentru tehnologiile si puterea instalata prevazute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, capacitatilor de producere a energiei electrice intrate in functiune dupa data de 1 aprilie 2022, si producatorilor cu capacitati de producere de energie electrica si termica in cogenerare care livreaza energie termica in SACET”, arată OUG 153.
Într-adevăr, în legea 220 din 2008 este specificată și energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW. Așadar, de ce sunt operatorii microhidrocentralelor pe listă? Pentru că legislația a fost interpretată în defavoarea lor.
În legea regenerabilelor se vorbește despre capacitatea instalată a fiecărei centrale, dacă este sub 10 MW per centrală se primesc certificatele verzi. Însă, în actualul mecanism, statul a interpretat altfel – nu a luat puterea fiecărei centrale, ci capacitatea totală instalată a companiei din licență, iar firma poate avea mai multe astfel de microhidrocentrale. De aceea, de exemplu, Vienna Energy Forța Naturală ar fi trebuit în teorie să nu intre în sistemul de achiziție centralizată potrivit OUG 153, și să nu vândă energia la 450 de lei, pentru că nu are nicio centrală hidro cu putere mai mare de 10 MW, cea mai mare are 2 MW. Însă, ANRE a trecut-o pe listă pentru că , în total, cele 30 de microhidrocentrale pe care le operează au 21 MW, instituția aplicâd prevederea la totalul puterii instalate, nu la fiecare unitate în parte. La fel și Espe Energia: cea mai mare hidrocentrală are undeva la 9,2 MW, însă compania operează cinci, cu o putere totală de 15 MW.
Evident, companiile consideră că este nelegală introducerea lor pe lista celor care trebuie să vândă energia la 450 de lei/MWh. Dincolo de impunerea unor prețuri mici de vânzare pentru investiții care încă nu au fost amortizate și de faptul că este discriminator, mai apare o problemă, și anume cea a prognozei. Potrivit OUG, acești producători mici trebuie să facă o prognoză a cantității de energie care ar urma să fie produsă în următorul an, pe fiecare lună, și care nu este contractată, iar această producție ar urma să fie împărțită apoi în mod egal pe fiecare interval de decontare din lună. Cu alte cuvinte, dacă nu e suficientă apă la un anumit moment dat, compania trebuie să cumpere energia ca să se onoreze de obligație. Pe care s-ar putea să o cumpere, spot sau intraday, la prețuri mai mari de 450 de lei/MWh, dar o va vinde la 450 de lei/MWh.
