Lucrările de la hidrocentrala Paşcani au primit vineri acordul de mediu, după analiza realizată de Apele Române şi după un rând de trei modificări pe care le-au adus studiului de impact, în urma discuţiilor tehnice, a anunţat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
„Lucrările de la hidrocentrala Paşcani au primit astăzi acordul de mediu, după analiza Apele Române şi după un rând de 3 modificări pe care le-au adus studiului de impact, în urma discuţiilor tehnice. Blocajul invocat de unii sau alţii a reprezentat, în fapt, aplicarea legii. Cred că şi pentru celelalte 3 hidrocentrale (pentru care chiar marţi a avut loc o discuţie tehnică între Hidroelectrica şi Apele Române, deci procesul legal parcurge paşii necesari) este nevoie de o analiză atentă şi obiectivă. Mai ales că vorbim, în unele cazuri, de proteste ale locuitorilor din zonă care spun că se tem pentru accesul lor la apă dacă pornesc acele lucrări. Românii îşi pot primi toate răspunsurile fix acum: în etapa legală de analiză a studiilor de impact”, a scris aceasta, pe pagina sa de Facebook.
Pe de altă parte, ministra Mediului a atras atenţia că, în timp ce pe legea din România, poluatorul sau constructorul sunt obligaţi să arate un studiu de impact pentru obţinerea acordului de mediu care e plătit din banii lui, cu un expert selectat de el, în majoritatea statelor europene, aceste studii sunt plătite de poluator, dar făcute de experţi selectaţi sau validaţi de autorităţile publice, tocmai pentru a nu exista un conflict de interese.
Vineri după-amiaza, Diana Buzoianu a mers la Amenajarea Hidroenergetică Paşcani (AHE Paşcani), obiectiv situat pe râul Siret, la graniţa judeţelor Iaşi şi Suceava.
„Acolo unde există toată legislaţia la zi îndeplinită, în Ministerul Mediului vor exista întotdeauna aliaţi, acolo unde vor exista cele mai mici suspiciuni cu privire la îndeplinirea obligaţiilor întotdeauna vor exista întrebări ferme, pentru că vrem să fim critici, să gândim, nu să fim notari, să semnăm absolut toate autorizaţiile. Vrem cu adevărat să fie realizate investiţiile de care oamenii au nevoie. Hidrocentrala de la Paşcani va ajuta, în urma tuturor datelor furnizate, mai ales pe zona de inundaţii şi pe zona de acces la apă pentru comunităţi. Mă bucur că putem respecta la literă legea în acest caz. Am văzut foarte multe discuţii despre momentul în care au fost aprobate aceste avize. Am semnat, voi semna şi semnez documente pe un calendar care ţine de lege, nu neapărat de partide politice sau de isterii ale unor mişcări extremiste”, a precizat Buzoianu.
Potrivit Ministerului Mediului, AHE Paşcani este un proiect strategic pentru România, aflat în etapa finală a procedurii de emitere a acordului de mediu. Amenajarea include baraj, acumulare şi centrală hidroelectrică, cu o putere instalată de 9,4 MW şi o producţie anuală estimată de aproximativ 25 GWh. Acumularea de 68,7 milioane mc de apă are rol multiplu: producere de energie regenerabilă, reducerea riscului de inundaţii şi alimentarea comunităţilor locale cu resursă de apă. Proiectul este realizat în proporţie de peste 70 % şi a fost declarat de interes major naţional.
„Şi pentru celelalte trei hidrocentrale este nevoie de o analiză atentă şi obiectivă. Procedurile legale sunt în desfăşurare, cu discuţii tehnice între Hidroelectrica şi Apele Române. În unele zone există proteste ale localnicilor, care se tem că vor rămâne fără apă odată cu pornirea lucrărilor. Tocmai de aceea, etapa de analiză a studiilor de impact este momentul în care românii pot primi toate răspunsurile clare şi oficiale”, a precizat şefa de la Mediu, în conferinţa de presă de la AHE Paşcani.
Diana Buzoianu a vorbit despre hidrocentrala de la Paşcani şi la începutul acestei săptămâni, cu prilejul dezbaterii moţiunii simple împotriva sa, din Camera Deputaţilor.
„Sunt de trei luni în minister, dumneavoastră în moţiunea simplă vorbiţi despre probleme de 35 de ani. Totuşi în aceste trei luni de zile am analizat prioritar hidrocentrala de la Paşcani, pentru că aceasta era cea mai avansată şi pentru că hidrocentrala de la Paşcani avea în etapele cele mai avansate analiza făcută, am cerut inclusiv o decizie şi un studiu de la Apele Române, care să vină să ne spună exact dacă datele care au fost date în studiul Hidroelectrica erau obiective.
Zilele acestea a venit acest studiu. Reiese foarte clar că aceste lucrări sunt nişte lucrări care nu au un rol esenţial pentru energie, ele având practic o capacitate de 9,4 MW. Ştiţi cât înseamnă 9,4 MW? Că să râdeţi, am înţeles, râdeţi de o ţară întreagă. Ştiţi cât înseamnă asta? Mai puţin de 0,05% din capacitate. Pentru aceste lucrări reiese foarte clar că rolul principal este un rol împotriva inundaţiilor. (…) Aceste lucrări sunt esenţiale pentru reducerea riscului la inundaţii şi, de asemenea, pentru asigurarea apei în anumite comunităţi din zonă. Şi pentru că zilele acestea au venit aceste studii, chiar săptămâna aceasta sau cel târziu săptămână viitoare urmează să fie pus în transparenţă publică acordul de mediu”, a afirmat Diana Buzoianu, în 22 septembrie.
