Preţul gazelor ruseşti a devenit singura referinţă pentru gazele produse în România, după liberalizare, din cauza competiţiei reduse de pe piaţă, iar trendul este de creştere a preţului, a declarat, pentru agenţia Agerpres, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.
El a precizat că, după liberalizarea preţului gazelor de producţie internă, la 1 aprilie 2017, piaţa a evoluat aşa cum era de aşteptat, adică producătorii au profitat şi au crescut preţurile.
„Preţul evoluează aşa cum era de aşteptat, aşa cum am spus încă din noiembrie-decembrie, adică preţurile cresc, ceea ce este un comportament normal al pieţei, ca urmare a liberalizării. Acum suntem aproape de 80 de lei pe MWh, cu 30% mai mult decât preţul de la 1 aprilie, dar acesta este, în opinia mea, preţul corect. Preţurile sunt libere, iar producătorii bineînţeles că vând la preţul pe care îl pot obţine din piaţă”, a precizat şeful E.ON România.
El a mai spus că ANRE ar trebui să recunoască aceste costuri suplimentare ale furnizorilor, dar nu la primăvară, aşa cum a anunţat, ci la finele acestui an şi, totodată, a subliniat că este obligatoriu să fie definit consumatorul vulnerabil.
„Scumpirea ar trebui să fie puţin mai mare de 6% (cum a anunţat ANRE – n.r.), având în vedere ultimele evoluţii din piaţă. Toate companiile de furnizare au probleme din această cauză, în special companiile mici, care acum se luptă să supravieţuiască şi nu m-ar mira ca, în curând, unii să iasă din piaţă”, a arătat Hajdinjak.
El a explicat modul în care se formează preţurile acum, după liberalizare: „Bariera pentru preţul gazelor de producţie internă este preţul gazelor din import, pentru că sunt singurele surse de aprovizionare aflate în competiţie. Există o problemă legată de faptul că nu există o competiţie prea mare pe piaţă. Sunt doi producători interni, plus alţii mult mai mici, apoi avem importul în principal din Rusia, deci singurul preţ de referinţă este cel de import. Dacă producătorii interni cresc preţul, mergem şi cumpărăm mai mult gaz din Rusia. Asta am făcut şi anul trecut, când preţul de import era sub cel din piaţa internă”, a susţinut Hajdinjak.
Potrivit acestuia, preţul gazelor ruseşti pentru la iarnă este de 90-95 de lei pe MWh.
„Tendinţa este de creştere, pentru că, pentru România, preţul gazelor este legat în continuare de cotaţiile petroliere, iar ţiţeiul s-a scumpit în ultima vreme, deci potenţialul este de creştere, dar tot este mai mic decât ultimele licitaţii pe care le-am văzut pentru gazele înmagazinate, care au fost la 105-108 lei, deci gazul rusesc este mai ieftin decât cel românesc din depozite”, a adăugat el.
Acestea sunt preţurile de pe Bursa Română de Mărfuri, singura platformă unde se fac momentan tranzacţii de gaze. Hajdinjak a mai spus că pentru el nu contează unde se fac aceste tranzacţii, BRM, OPCOM sau ambele, atâta vreme cât există o piaţă funcţională şi există gaz disponibil.
Întrebat dacă, în opinia sa, există semnale că producătorii de gaze au manipulat piaţa în vreun fel, el a răspuns că nu: „Nu văd nicio manipulare, pentru mine acesta este un comportament normal al pieţei şi era de aşteptat să fie aşa”.
Oficialul companiei de gaze a mai spus că, din punctul său de vedere, România este bine pregătită pentru iarnă.
„Avem 2,2 miliarde de metri cubi în depozite, aproximativ la fel ca şi anul trecut, puţin mai puţin, dar după iarna trecută a rămas un nivel cam mare de gaz în depozite, ca de fiecare dată. În special din punctul de vedere al E.ON, pot spune că suntem bine pregătiţi, avem tot gazul de care avem nevoie, cu 100 de milioane de metri cubi mai mult decât obligaţia noastră. Avem contracte de import care ne dau flexibilitate pentru a acoperi vârfurile de consum. Există situaţii în fiecare iarnă, când trebuie să ne întâlnim cu toţii pentru a rezolva anumite situaţii, care apar în fiecare iarnă, dar de când suntem în România de fiecare dată s-au rezolvat şi nu cred că la iarnă situaţia va fi mai gravă”, a mai spus Frank Hajdinjak.
El a amintit că iarna cea mai grea a fost cea din 2009, când ruşii au oprit livrările.
„Putem acoperi şi vârfuri de 75 de milioane de metri cubi pe zi. Avem 30 de milioane din producţia curentă, alte 30 de milioane din depozite, iar restul, chiar şi 15 milioane de metri cubi, vor veni din importuri”, a susţinut el.
Întrebat ce se va întâmpla dacă Gazprom opreşte din nou livrările, ca în 2009, Hajdinjak a spus că nu are niciun indiciu că acest lucru s-ar putea întâmpla. „Dimpotrivă, cred că sunt foarte interesaţi să vândă cât mai mult în condiţiile actuale de piaţă”.
Totodată, întrebat ce va însemna pentru România gazul care va fi extras din Marea Neagră, el a răspuns că acesta va marca o evoluţie importantă.
„Mă aştept ca majoritatea acestor cantităţi de gaz să meargă la export, bazându-mă pe estimările de consum, care sunt în scădere. Dar pentru poziţia României în regiune şi pentru independenţa energetică este un lucru foarte important. Va fi mai scump decât gazul actual din producţia internă, pentru că şi costurile de producţie vor fi mai mari, dar, dacă creştem independenţa energetică a ţării, ne dă şansa să exportăm gaze pe alte pieţe, odată cu finalizarea conductei BRUA”, a susţinut şeful E.ON România.
E.ON România este unul dintre cei mai mari furnizori şi distribuitori de gaze pe piaţa din România, după ce compania germană E.ON Ruhrgas a cumpărat Distrigaz Nord, în 2005. Tot în acel an, E.ON a cumpărat şi filiala de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Moldova.
