Guvernele din Europa au cheltuit aproximativ 500 de miliarde de euro în ultimul an pentru a proteja cetăţenii şi companiile de creşterea preţurilor gazelor şi energiei, potrivit unui studiu publicat, miercuri, de grupul de experţi Bruegel, relatează Reuters, citată de agenția de presă News.ro.
Pe fondul creşterii preţurilor, guvernele europene au fost nevoite să ia măsuri de scădere a preţurilor cu amănuntul la energie, de reducere a taxelor la energie şi de acordare a subvenţii plătitorilor de facturi.
Preţurile la gaze şi energie electrică au crescut exponenţial, deoarece Rusia a redus exporturile de combustibil ca represalii pentru sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei lansate în Ucraina.
Cele 27 de state membre UE au cheltuit în total 314 miliarde de euro pentru măsuri de atenuare a şocului, iar Marea Britanie a alocat 178 de miliarde de euro, potrivit Bruegel.
Germania a naţionalizat compania energetică Uniper miercuri, iar Marea Britanie a plafonat preţul angro al energiei electrice şi al gazului pentru întreprinderi.
Multe dintre măsuri au fost concepute pentru a fi temporare, însă Bruegel a precizat că intervenţia statului a crescut pentru a deveni ”structurală”.
”Acest lucru nu este în mod clar sustenabil din perspectiva finanţelor publice”, a spus Simone Tagliapietra, cercetător senior la Bruegel.
”Guvernele cu mai mult spaţiu fiscal vor gestiona, inevitabil, mai bine criza energetică, depăşindu-şi vecinii în lupta pentru resurse energetice limitate în lunile de iarnă”, a continuat el.
Germania, cea mai mare economie a UE, a alocat cel mai mare buget în lupta contra crizei energetice, respectiv 100 de miliarde de euro, faţă de 59 de miliarde de euro alocate de Italia sau 200 de milioane de euro de Estonia, de exemplu.
Croaţia, Grecia, Italia şi Letonia au alocat mai mult de 3% din PIB în lupta împotruva crizei energetice.
UE a propus săptămâna trecută măsuri la nivelul întregului bloc cu scopul de a gestiona preţurile mari la energie.
