Ministerul Energiei a elaborat o Ordonanță de Urgență prin care statuează clar caracterul ireversibil al închiderii centralelor pe cărbune pe care România a spus că le închide. Deciziile anterioare permiteau, potrivit Comisiei, repornirea capacităților pe care România a dat scris că le închide ca să ia banii dar le-ar fi putut reporni, cel puțin în teorie, în viitor. Ordonanța a fost adoptată de Guvern în aceeași zi în care a fost pusă în dezbatere publică.
Acum o lună scriam, în exclusivitate, citând din corespondența Comisiei Europene cu Bucureștiul:
Azi, ministerul Enegiei a emis un proiect de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic. În nota de fundamentare se arată următoarele:
“Potrivit Infogramei nr. 193/02.03.2026 cu tema: Informare privind reuniunea domnului Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, cu Celine Gauer, director general, SG Reform Bruxelles, 02 martie 2026. În cadrul reuniunii dintre reprezentanții autorităților române și ai Comisiei Europene (COM) a fost semnalată problema persistentă a situației de reversibilitate a jalonului 114 privind Legea decarbonizării.
”Pentru COM (Comisie – n.red.), există trei elemente care generează situația de reversibilitate:
Primul element este ordonanța de urgență din decembrie 2025 care a introdus condițiile de reducerea a unor capacități printr-un mecanism, general aplicabil, de de-rating (reducerea capacității licențiate) și care este în opinia COM o încălcare a Legii decarbonizării. Ordonanța de urgență ar trebui abrogata imediat.
Al doilea element care generează reversibilitatea este prelungirea licențelor pentru unitățile Govora 3 și 4, care în opinia COM, reprezintă o încălcare a articolului 2 din Legea decarbonizării potrivit căruia este interzisă crearea de noi capacități de producție de electricitate bazate pe cărbune.
Al treilea element este legat de situația unor unități energetice care nu au fost cuprinse în valoarea de bază a capacității instalate de producție de electricitate pe bază de cărbune care trebuia închisă Legea decarbonizării. Acestea sunt unitățile 5 și 6 de la Govora, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1.
Potrivit aceluiași document, Cererea de plată nr. 4 nu va putea fi procesată, respectiv emisă evaluarea pozitivă a cererii, până când nu vor fi îndeplinite toate jaloanele (respectiv nr. 119, prin închiderea Turceni 4, și eliminarea reversibilității jalonului 114, prin abrogarea OUG privind reducerea capacităților din licențe). În ceea ce privește cererea de plată nr. 4, parcurgerea etapelor de autorizare a plății se pare că va trebui corelată cu procedura pentru cererea de plată nr. 3 deoarece niciunul dintre jaloanele suspendate nu a fost îndeplinit integral. Prin urmare, prioritatea ar trebui să fie soluționarea cât mai rapidă a tuturor aspectelor care generează reversibilitatea, precum și deconectarea unității Turceni 4 cât mai devreme înainte de 31 martie 2026”.
Deci nu o reducere de putere “pe hârtie”, cu menținerea conexiunii la rețea, care ar permite, teoretic, în viitor, repornirea grupului, ci o oprire definitivă. Și nu doar la Turceni 4, ci la ce a anunțat România ca a închis și că va mai închide.
“Modificările propuse vizează instituirea de măsuri pentru a asigura caracterul ireversibil al jalonului 114 din Planul național de redresare și reziliență precum și conformitatea calendarului de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă cu valorile convenite cu prevăzute în același plan, respectiv retragerea din exploatare a 1.045 MW până la sfârșitul anului 2025 și a 710 MW până la data de 31 august 2026”, se mai arată în nota de fundamentare
1,8 miliarde de euro în joc
Cităm tot din nota de fundamentare:
“În situația în care neconformarea operatorilor economici poate genera prejudicii semnificative statului român, inclusiv penalități externe de maximum 1,8 miliarde euro aderente declanșării clauzei de ireversibilitate a jalonului 114, sancțiunile contravenționale exclusiv pecuniare nu sunt suficiente pentru asigurarea conformării, astfel se instituie măsuri complemantare în vederea descurajării oricărei acțiuni a operatorilor economici care ar putea conduce la încâlcarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 108/2022 și/sau a Planului național de redresare și reziliență.
Aceste măsuri sunt justificate de necesitatea protejării interesului public major, respectiv evitarea producerii unor prejudicii semnificative bugetului de stat și asigurarea îndeplinirii obligațiilor asumate de România la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în cadrul Planului național de redresare și reziliență”.
Iar articolul semnificativ din textul de lege este:
“Se interzice producerea energiei electrice pe bază de lignit și huilă în capacități energetice, cu excepția capacităților energetice care dețin licențe de exploatare comercială și o autorizație valabilă, emise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Începând cu această dată nu se emit, reînnoiesc sau prelungesc licențe pentru capacități energetice, noi sau existente, care utilizează lignit și/sau huilă drept sursă de combustibil”.
De asemenea, se mai vorbește clar despre închiderea “până la 31 august 2026, (a) 710 MW de capacităţi energetice operaţionale de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă, incluzând capacitățile energetice de producţie de energie electrică pe bază de lignit deținute de CET Govora SA, respectiv grupurile 3 și 4”.
Capacitatea totală instalată acum în centralele din România este de 1.905 MW potrivit ultimelor date în timp real ale ANRE, dar au fost foarte rare momentele în care centralele ai funcționat la peste 1.100 MW în această iarnă
