Strategia Energetică Naţională stabileşte şase direcţii clare pentru dezvoltarea sectorului, respectiv securitate energetică, energie curată, eficienţă energetică, accesibilitate şi competitivitate economică, pieţe eficiente, inovare şi digitalizare, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Energiei, remis joi AGERPRES.
„Aceste obiective sunt ghidate de principii clare, precum prioritizarea securităţii de aprovizionare, dezvoltarea economiei circulare şi atingerea neutralităţii climatice până în 2050. Prin adoptarea acestei strategii, România demonstrează un angajament clar faţă de un viitor energetic sigur, accesibil şi curat. Este un pas important pentru transformarea sectorului energetic într-un pilon de dezvoltare economică şi un factor de stabilitate regională”, se precizează în comunicat.
Potrivit documentului, România îşi asumă protejarea infrastructurii critice, reducerea dependenţei de importuri prin utilizarea resurselor proprii şi digitalizarea sectorului. Totodată, securitatea energetică a României include sprijinirea Republicii Moldova.
A doua direcţie vizează asigurarea celor mai mici preţuri posibile pentru consumatori, atât casnici cât şi industriali, prevenind sărăcia energetică şi sprijinind competitivitatea economică. Conform reprezentanţilor ministerului, România continuă să fie un lider european în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, menţinând un echilibru între securitate, preţuri accesibile şi tranziţia verde, aceasta fiind a treia direcţie.
„România se confruntă cu presiuni globale şi regionale, inclusiv fluctuaţii de piaţă, schimbări climatice şi efectele războiului din Ucraina. Strategia oferă soluţii prin investiţii în tehnologii moderne, consolidarea lanţului de aprovizionare, digitalizare şi inovare. Documentul este rezultatul unui an de muncă intensă a experţilor din Ministerul Energiei, alături de companii, instituţii publice, societatea civilă şi membri ai Consiliului Onorific pentru Energie. Spre deosebire de încercările anterioare, Strategia nu a implicat consultanţă externă şi nu a generat costuri suplimentare pentru bugetul public”, se mai arată în comunicat.
Executivul a adoptat, joi, Strategia Energetică Naţională 2025-2035, cu perspectiva anului 2050 – primul document programatic de acest fel trecut prin Guvern în ultimii 17 ani.
„Suntem într-un nou moment critic, în care ne confruntăm cu fluctuaţii majore ale pieţei, crize geopolitice şi de securitate, precum şi dificultăţi economice. Răspunsul nostru este ambiţios: folosirea resurselor proprii şi reducerea importurilor, investiţii masive în capacităţi de producţie a energiei şi în reţeaua de transport şi distribuţie, producţie locală de echipamente, digitalizare şi tehnologii de vârf, toate în slujba unui sector energetic, care oferă energie sigură, ieftină şi curată. Este declaraţia unei naţiuni care refuză să mai fie dependentă de alţii, ci îşi asumă să devină un lider – pentru sine, pentru regiune şi pentru un viitor sustenabil. Este timpul să transformăm resursele şi inteligenţa noastră în putere economică, în siguranţă şi în competitivitate. România clădeşte un viitor în care niciun român nu va mai suferi din cauza sărăciei energetice şi nicio companie nu va fi nevoită să închidă porţile din cauza costurilor mari la energie”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.
Strategia defineşte direcţiile pentru dezvoltarea sectorului energetic naţional, cu accent pe securitate, accesibilitate şi sustenabilitate, şi poziţionează România ca lider în regiune. Totodată, strategia stabileşte un model de dezvoltare care asigură competitivitatea economică, securitatea naţională şi protecţia consumatorului, respectând ţintele climatice, în corelare cu Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), înaintat de România Comisiei Europene.
