Guvernul a adoptat astăzi, la propunerea ministerului Energiei, Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziția verde al Planului Național de Redresare și Reziliență, arată Ministerul Energiei într-un comunicat.
“Prin proiectul de act normativ se stabilește cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, termenele pentru închiderea și conservarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă, și măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcționării sigure și stabile a Sistemului Electroenergetic Național.
Se vor retrage din exploatare și se vor conserva corelat cu punerea în funcțiune a investițiilor în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie.
La carierele unde încetează activitatea minieră de exploatare a lignitului vor fi executate lucrări de închidere definitivă și ecologizare, în considerarea faptului că activitatea de exploatare a lignitului a avut impact asupra componentelor de mediu, cel mai afectat fiind solul. De asemenea,minele de huilă închise pot fi incluse în circuitul turistic, cu repectarea prevederilor legale în vigoare privind siguranța și securitatea vizitatorilor”, arată comunicatul.
Ordonanța de Urgență stabilește și o serie de măsuri de protecție socială, precum și măsuri pentru reconversie profesională și recalificare.
“Persoanele care își pierd locurile de muncă urmare aplicării programului de decarbonizare beneficiază de măsuri de protecție socială precum și măsuri active de combatere a șomajului în condițiile prevăzute de lege și de prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, la cursurile de reconversie profesională și recalificare prevăzute în Planul Național de Formare Profesională, precum și a nevoilor de formare profesională identificate în Planurile Teritoriale pentru o Tranziție Justă și învățământ dual. Având în vedere că operatorii economici cei mai afectați de procesul de decarbonizare se află în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, se impune includerea persoanelor disponibilizate din aceste zone, cu prioritate, în planurile de creștere a capacității serviciilor publice de formare profesională și recalificare.
Totodată, acestea pot beneficia de finanțare nerambursabilă pentru achiziția de sisteme fotovoltaice din fonduri europene, în conformitate cu prevederile Programului Operațional Tranziție Justă”, mai arată comunicatul.
“În scopul atenuării impactului socio-economic al implementării reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, se vor aplica politici active pentru creșterea accesului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a angajatorilor la programe de calificare/recalificare, perfecționare și specializare, care să fie corelate dinamic și anticipativ cu cererea de calificări și specializări preconizate în economia fiecărui județ, însoțite de servicii de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și de măsuri de incluziune activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prioritare fiind nevoile persoanelor cu pregătire medie sau de bază afectate de reducerea sau transformarea activităților economice expuse negativ tranziției la neutralitatea climatică”, mai spune Ministerul.
Centralele pe cărbune s-ar putea închide mai târziu
“De asemenea, pentru coordonarea întregului proces de implementare a decarbonizării, se va înființa Comitetul Interministerual al Cărbunelui, fără personalitate juridică, pentru coordonarea implementării procesului decarbonizării. Comitetul va avea în componență reprezentanți ai următoarelor autorități ale administrației publice centrale și instituții ale prefectului: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Instituția Prefectului Gorj, Instituția Prefectului Hunedoara, Instituția Prefectului Dolj, Instituția Prefectului Mehedinţi şi Instituția Prefectului Vâlcea”, mai arată comunicatul.
Ordonanța de Urgență mai prevede următoarele: ” În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua decizia, prin hotărâre a Guvernului, de amânare a închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau de repornire a grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic”.
“Și nu în ultimul rând, este important de reținut că pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiții pentru punerea în operare până în anul 2030 și a unor noi capacități de producere hidroelectrice și capacități energetice nucleare”, mai spune Ministerul Energiei.
Context: Ce presupune OUG privind decarbonarea
„Se aprobă încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit și huilă, retragerea din exploatare și închiderea capacității energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă de 4.920 MW, încetarea producției de lignit și huilă, executarea lucrărilor de punere în siguranță și a lucrărilor de închidere și ecologizare pentru cariere și mine până la data de 31 decembrie 2032”, stipulează ordonanța în forma adoptată în final.
În stadiu de proiect al Ministerului Energiei, ordonanța prevedea că „se aprobă încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit și huilă, retragerea din exploatare și închiderea definitivă și ireversibilă, până la data de 31 decembrie 2030, a capacității energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă, de 4.920 MW”.
Deja s-au închis capacități energetice de aproape 1.700 MW.
