În contextul ultimelor scumpiri ale carburanților și, mai ales, al embargoului de luna viitoare impus pe benzina și motorina rusească, care ar putea duce la noi scumpiri, la nivel guvernamental se evocă din nou posibilitatea introduerii, în viitor, a unei compensații asemănătoare celei de 50 de bani pe litru care a funcționat în ultimele șase luni din anul 2022. Numai că acum apare o nouă problemă: ar putea fi puțin probabil ca firmele din sector să mai accepre reducerea benevolă a prețului, în contextul în care statul le-a impus suprataxa pe profit.
Guvernul ia în calcul să revină la schema de compensare a preţului la carburanţi cu 50 de bani, dacă se ajunge la 9 lei pe litru, au declarat surse guvernamentale pentru agenția de presă News.ro. Măsura ar urma să fie aplicată pentru o perioadă de 3 luni, au mai precizat sursele citate.
Schema a funcționat anul trecut, în perioada iulie-decembrie, și fost suportatată jumătate de companii, benevol, și jumătate de la bugetul de stat. Statul acorda reducerea doar daca și compania era de acord să o acorde. Mecanismul a funcționat, și toate lanțurile mari au coborât prețurile cu cei 50 de bani pe litru. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat la sfârşitul anului 2022 despre compensarea preţului la carburanţi că începând cu 1 ianuarie ea nu va mai funcţiona, în contextul în care prețurile din piață au scăzut semnificativ. Şeful Executivului a ţinut să precizeze atunci că este doar o măsură de suspendare, guvernul fiind pregătit să o aplice din nou dacă preţurile depăşesc puterea de cumpărare a cetăţenilor.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat că Guvernul va interveni dacă lucrurile intră „într-o zonă mult prea volatilă, în care să nu poată fie sustenabilă pentru economie şi cetăţeni”, dar nu este cazul la acest moment.
„Acest guvern a căutat soluţii în funcţie de dinamica evoluţiei economiei sau a situaţiei cu care s-au confruntat cetăţenii şi a intervenit de fiecare dată. A venit şi cu pachetul Sprijin pentru România, când a fost situaţia, dacă ţineţi minte, inclusiv cu problema legată de euro, la începutul lunii februarie, când s-a declanşat agresiunea din Ucraina, războiul, când a crescut preţul la combustibili. Deci, s-a intervenit atunci când lucrurile au ajuns la o limită de insuportabilitate. Pot să vă spun un singur lucru: că acest guvern va interveni dacă lucrurile intră într-o zonă mult prea volatilă sau o zonă care să nu poată fie sustenabilă pentru economie şi cetăţeni. La acest moment, când discutăm lucrurile, nu sunt în acea zonă”, a afirmat Câciu, după şedinţa Executivului, întrebat în ce condiţii ar putea reveni schema de compensare a preţului la carburanţi şi dacă sunt bani pentru aceasta.
El a explicat că trebuie făcută comparaţia cu luna februarie a anului trecut, când preţurile au început să crească.
„Putem să ne uităm, am văzut comparaţiile, se fac cu începutul anului. Hai să ne uităm să facem comparaţii cu luna februarie 2022, ca să avem un termen de comparaţie, când au început preţurile să se ridice foarte sus. Dar trebuie să ne uităm şi pe piaţa petrolului şi pe piaţa combustibilului. Sunt mai multe elemente care trebuie luate în calcul şi vom vedea. Când va fi cazul, acest guvern va interveni, vă asigur”, a adăugat ministrul.
Și taxe și compensații?
Dacă o nouă schemă va fi impusă, se pune întrebarea: vor mai accepa companiile petroliere o reducere benevolă a prețurilor în condițiile în care statul le-a impus și taxa de solidaritate, de 60% pe profit?
Amintim că taxa a fost introdusă în ultimele zile din 2022, ca transpunere a unui regulament european. Astfel, companiile care anul trecut au realizat cel puțin 75% din cifra de afaceri în sectorul extracției de țișei și gaze și al rafinării petrolului trebuie să plătească o taxă de solidaritate, impusă de Guvernul României la 60% (nivelul minim european impus a fost la 33%). Taxa se aplică pe diferența dintre profitul anului 2022 și ce depășește cu 20% media anilor 2017-2021 și se plătește până la jumătatea anului. La fel și în 2024, pentru profiturile din anii 2023. Banii trebuie plătiți până la jumătatea anului.
Petrom a anunțat deja că nu se califică să plătească această taxă, dar oficialii români nu sunt de acord cu abordarea companiei, au trimis și o scrisoare la Bruxelles în care au cerut lămuriri despre cum să aplice taxarea iar șeful Fiscului a spus chiar că dacă Petrom nu plătește taxa va veni cu o impunere. Cel mai probabil Petrom își va menține poziția, iar dacă statul va trimite o decizie de impunere se va ajunge la proces. Rompetrol, alt mare jucător din piață se va califica să plătească taxa – probabil zeci de milioane de euro sau peste 100 de milioane. Probabil și Lukoil, dar nu avem date. Mol România, al patrulea mare jucător nu intră sub incidența taxei în România, dar grupul ungar care are oricum probleme pe celelalte piețe, este suprataxat și în Ungaria și în Slovacia, unde deține rafinării.
CEO-ul Petrom anunțat anul trecut că reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților a afectat negativ rezultatele companiei cu 50 de milioane de euro în trimestrul al treilea. Iar Petrom are o cotă de circa o treime din piață, așadar, extrapolând, putem vorbi despre un efort al companiilor petroliere de circa 150 de milioane de euro în trei luni, dacă mecansimul impus de Guvern va fi identic. Bani pe care, de data aceasta, nu este sigur că industria va mai dori să îi suporte, dacă va plăti și suprataxa.
Din ultima zi a anului trecut și până azi, la stația Petrom de pe Șoseaua Virtuții din București, monitorizată de noi, prețul benzinei a crescut cu 57 de bani pe litru, iar cel al motorinei cu 58 de bani pe litru.
