Deja este de notorietate ambițiosul plan european Green Deal de reducere a emisiilor de gaze de seră cu 55% până în 2030, plan care își propune ca până în 2050 Europa să devină prima zonă neutră din punct de vedere climatic. România pare să fie una din țările „privilegiate”, care ar urma să primească o sumă consistentă din mecanismul european, apt de a asigura implementarea pactului ecologic. Pentru a primi acești bani, autoritățile de la București își asumă însă realizarea unor investiții în domenii precum: energie verde, eficiență energetică, digitalizare, economie, conservarea și recuperarea biodiversității, explică Manuela Iurașcu, avocat partener al Avocatura.com.
În acest context, nu sunt deloc surprinzătoare prevederile Legii nr. 155/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și privind modificarea și completarea altor acte normative. Actul normativ a intrat în vigoare la data de 30 iulie 2020.
Noile reglementări aduc o serie de prevederi, modificări și în domeniul energiei regenerabile, o parte consistentă a Green Deal, investițiile în această zonă devenind astfel din nou ofertante, mai accesibile și impunându-se în mod cert ca o soluție la ceea ce acest din urmă program european își propune să realizeze.
Astfel, Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile a fost modificată și completată după cum urmează:
Prosumatorii (clienții finali care dețin instalații de producere a energiei electrice, care consumă și care pot stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lor, fără ca aceasta să reprezinte activitate comercială sau profesională primară) care dețin unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 100 kW (față de cei 27 kW prevăzuți de lege anterior) pot vinde energia electrică produsă și livrată în rețeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care aceștia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice;
Prosumatorii, persoane fizice, juridice, autorități ale administrației publice locale (atât deținătorii de centrale electrice ce produc energie din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 100 kW, cât și deținătorii de unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile) nu mai au obligația legală de a achiziționa certificate verzi pentru energia electrică produsă și utilizată pentru consumul final propriu, altul decât consumul propriu tehnologic al centralei electrice.
Aceste din urmă prevederi stimulează în mod evident și industria construcțiilor, atât în ceea ce privește noile proiecte, cât și cele deja existente.
Din statisticile Comisiei Europene rezultă că imobilele – clădiri consumă cea mai mare parte a energiei produse în UE (40%) și, în același timp, reprezintă o sursă importantă pentru emisiile de gaze cu efect de seră (36%).
Noile clădiri care ar urma să fie construite consumă doar jumătate (sau chiar mai puțin) din energia pe care imobile similare o consumau în urmă cu 20 ani. Pentru acestea se vor putea avea în vedere din start soluții de alimentare cu energie din surse regenerabile (spre exemplu, amplasarea unor panouri solare pe acoperișul clădirii), aspect care va facilita conformarea construcției la standardele de eficiență energetică, dar care va și reduce de la bun început costurile cu utilitățile.
Vine valul de renovare a clădirilor
Pentru clădirile existente sau mai vechi, lucrările de renovare devin o necesitate și în același timp o oportunitate. De altfel, „valul de renovare” a clădirilor este parte integrantă din Green Deal și este menit să încurajeze investiția și finanțarea în acest sector. Comisia Europeană a efectuat o consultare publică pe această temă în cursul anului 2020 cu scopul stabilirii unei strategii menite să susțină inițiativa renovării clădirilor, cu stimularea industriei construcțiilor, sector care la nivelul UE înseamnă aproape 15 milioane de locuri de muncă directe și indirecte.
Un prim pas în demararea unei astfel de inițiative ar fi realizarea unui audit energetic al clădirii și stabilirea concretă a soluțiilor de reabilitare, cu luarea în considerare a acelora care pot asigura alimentarea cu surse de energie regenerabilă.
În lipsa unor surse de finanțare clare, identificate până în prezent este greu de crezut însă că proprietarii de clădiri, în special din sectorul public, vor demara proiecte de acest gen. În acest context, este de așteptat să apară oportunități concrete de finanțare din fonduri europene, pentru a asigura implementarea „valului de renovare” avut în vedere de forurile decizionale ale UE.
Autoritățile trebuie să demareze o campanie publică de informare a producătorilor de energie din surse regenerabile
Același act normativ anterior menționat, Legea nr. 155/2020, specifică și faptul că persoanele fizice sau juridice care dețin unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile sunt obligate să le declare la ANRE în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii, sub sancțiunea de nu beneficia de exceptarea de la obligația de achiziție de certificate verzi pentru o perioadă de 2 ani de la data constatării. Sancțiunea se va putea aplica după o perioadă de 12 luni în care autoritățile din domeniu (ANRE, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri) vor efectua o campanie de informare a utilizatorilor rețelei electrice pentru energia pe care o produc în centralele lor cu privire la această obligație.
De asemenea, ca măsură de stimulare a investițiilor din domeniu, Legea nr. 155/2020 a reglementat o excepție de la cadrul general oferit de Legea energiei electrice și a gazelor naturale, în sensul în care producătorii de energie electrică și autoritățile publice care dețin centrale electrice din surse regenerabile de energie cu puteri instalate de cel mult 3 MW pe producător pot încheia contracte negociate direct însă doar pentru energia provenită din aceste centrale și numai cu furnizorii consumatorilor finali pentru vânzarea energiei electrice și/sau a certificatelor verzi.
Rămâne însă de văzut modul concret în care aceste prevederi vor stimula efectiv direct și indirect domeniul energiei din surse regenerabile, cert fiind doar că la acest moment există din nou un apetit investițional în această zonă.
Manuela Iurașcu este avocat partener la platforma de consultații juridice online Avocatura.com și este partener și la Societatea Civilă de Avocați Cosma și Asociații, care are birouri în București, Galați și Constanța. Manuela are o experiență de 10 ani ca avocat în domeniul energetic și este membră a Baroului București din anul 2009. Este licențiată a Facultății de Drept, Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași, promoția 2003 și are un master absolvit în Dreptul Afacerilor la ASE București – Facultatea Contabilitate și Informatică de Gestiune, promoția 2008.
