Oficialii Băncii Naționale a României spun că firmele din sectorul producției de energie regenerabilă din România au apelat până acum într-o proporție redusă la finanțarea bancară, dar că, pe fondul indicatorilor de lichiditate și solvabilitate existenți, pot lua credite cu o mai mare ușurință. Totuși, ei avertizează că autoritățile ar trebui să ofere un cadru legislativ predictibil.
“Finanțarea bancară pentru sectorul energiei regenerabile din România a fost modestă în perioada analizată (T1/2021 – T1/2023), fiind orientată pentru nevoi pe termen scurt și foarte scurt”, spune Florian Neagu, Director adjunct la Direcția de Stabilitate Financiară din BNR, în Codul de bune practici pentru energia regenerabilă, lansat recent.
“Având în vedere nivelul redus al creditării bancare pentru sectorul energiei regenerabile, o privire mai în detaliu asupra structurii de finanțare arată că firmele din cadrul acestui sector utilizează într-o proporție semnificativ mai mare, comparativ cu restul economiei, resurse sub forma capitalurilor proprii pentru formarea pasivului bilanțier (66%, comparativ cu 36% pentru total economie, decembrie 2022). O altă sursă importantă de finanțare a sectorului este reprezentată de datoriile comerciale, în proporție de 12% din pasiv, mai redusă decât media pe economie, unde această sursă de finanțare reprezintă aproximativ 20% din pasiv (decembrie 2022).
Firmele din industria fotovoltaică se bazează chiar mai mult pe resursele sub formă de capital (77% față de 66% la nivel de sector energie regenerabilă), iar datoriile comerciale au o pondere mai scăzută în structura finanțării (7% vs. 12%, decembrie 2022)”, arată oficialul BNR.
Două concluzii ale BNR
Iată ce a scris Florian Neagu drept concluzii:
“Evoluțiile menționate privind performanța economico-financiară a sectorului regenerabil indică două concluzii preliminare.
În primul rând, firmele care fac parte din acest sector au o capacitate adecvată de a face față unor eventuale evoluții nefavorabile și, prin urmare, de a nu le translata preponderent către proprii clienți. Sunt astfel premise pentru gestionarea mai bună a șocurilor energetice, ceea ce ar conduce inclusiv la temperarea inflației pe canalul prețurilor cu energia. În contraparte cu acest efort pe care l-ar putea acoperi firmele din sectorul energiei regenerabile, autoritățile ar putea să asigure predictibilitatea cadrului legislativ aplicabil acestui domeniu, pentru a nu se repeta din problemele deceniului trecut, așa cum a rezultat de altfel și din analiza grupului de lucru Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM).
În al doilea rând, gradul de bancabilitate al multora din firmele care activează în domeniul energiei regenerabile este mulțumitor, pe fondul unor indicatori buni de lichiditate și capitalizare, ceea ce facilitează accesul acestora la creditarea bancară. Finanțarea necesarului ridicat de investiții caracteristic domeniului energiei regenerabile se poate îmbunătăți printr-o structură mai echilibrată a pasivului bilanțier, iar sectorul bancar din România poate contribui decisiv în această direcție”.
Datele sunt valabile pentru firmele din România care sunt membre ale Asociației Române pentru Energie Fotovoltaică (RPIA) și ale Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA).
Iată mai jos câteva grafice cu indicatorii, comparativ cu cei ai economiei în ansamblu
Vorbiți românește !