Parisul obține aprobarea Berlinului pentru eliminarea prevederilor anti-energie nucleară din legislația UE, spun oficiali citați de Financial Times.
Germania a renunțat la opoziția sa de lungă durată față de energia nucleară, acesta fiind primul semn concret de apropiere de Franța din partea noului guvern de la Berlin, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz, potrivit sursei citate
Berlinul a transmis Parisului că nu va mai bloca eforturile franceze de a asigura ca energia nucleară să fie tratată la același nivel cu energia regenerabilă în legislația UE, potrivit unor oficiali francezi și germani. Această mișcare rezolvă o dispută majoră între cele două țări care a întârziat luarea unor decizii privind politica energetică a Uniunii Europene, inclusiv în timpul crizei care a urmat invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, mai notează publicația.
„Nemții ne spun: vom fi foarte pragmatici în privința energiei nucleare”, a declarat un diplomat francez de rang înalt implicat în discuții. Asta înseamnă că „toate pozițiile părtinitoare împotriva energiei nucleare, care încă mai există ici și colo în legislația UE, vor fi eliminate.”„Aceasta va reprezenta o schimbare radicală de politică”, a spus un oficial german.
Această schimbare de poziție vine în contextul în care Merz caută soluții prin care Germania să se alăture scutului nuclear al Franței, ca factor de descurajare împotriva viitoarelor agresiuni rusești. „Suntem acum, în sfârșit, deschiși să vorbim cu Franța despre descurajarea nucleară pentru Europa. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a adăugat oficialul german.„Este o apropiere binevenită care va ușura discuțiile despre energie la nivelul UE”, a spus Guntram Wolff, cercetător principal la think-tank-ul Bruegel. „Din punct de vedere politic, Merz ia în calcul și umbrela nucleară.”
Schimbarea de poziție a Germaniei în privința energiei nucleare face parte din eforturile lui Merz de a revitaliza cooperarea franco-germană, o condiție prealabilă pentru decizii majore la nivelul UE, care au fost blocate sub fostul cancelar Olaf Scholz.
„Când Franța și Germania sunt de acord, este mult mai ușor ca Europa să avanseze,” a spus Lars-Hendrik Röller, profesor la școala de afaceri ESMT din Berlin și fost consilier economic al cancelarului Angela Merkel. „Deși rămân mai multe provocări, cred că această problemă va fi rezolvată.”
Merz, care a câștigat alegerile în februarie, a fost critic față de decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară în 2011, sub conducerea rivalei sale de partid, Merkel, decizie care, spune el, privează Germania de electricitate ieftină și fiabilă.
El l-a criticat de asemenea pe predecesorul său, Scholz, pentru închiderea ultimelor trei centrale nucleare ale Germaniei, chiar în momentul în care țara se confrunta cu prețuri ridicate la energie. Deși nu intenționează să redeschidă centrale nucleare convenționale, Merz a promis să investească în tehnologii noi, inclusiv în reactoare modulare mici și fuziune nucleară – care, spre deosebire de fisiune, nu produce deșeuri radioactive de lungă durată.
Noua înțelegere franco-germană în materie de energie se bazează pe un val tot mai mare de sprijin pentru energia nucleară, apărut după ce prețurile la gaze au atins niveluri record în urma războiului din Ucraina declanșat de Moscova.
Aceasta lasă Austria ca singur stat membru al UE care rămâne strict împotriva energiei nucleare. Țări precum Olanda și Belgia s-au reangajat în susținerea energiei atomice, după ce anterior promiseseră să închidă reactoarele.
Într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene vineri, văzută de Financial Times, miniștrii din 12 state membre ale UE care dețin reactoare nucleare au spus că este „imperativ” ca UE să recunoască „natura complementară a surselor de energie nucleară și regenerabilă”. Aceștia au cerut actualizarea unei analize existente a sectorului nuclear european pentru a permite guvernelor să ofere ajutoare de stat proiectelor nucleare și să trimită un „semnal clar” către companii și investitori despre beneficiile energiei atomice.
Germania, care și-a acoperit anul trecut peste 60% din consumul de electricitate din surse regenerabile, s-a opus mult timp inițiativei Parisului de a clasifica energia nucleară ca fiind „verde”. Franța își produce aproximativ 70% din electricitate din energie nucleară.
Berlinul a fost reticent în parte din cauza temerilor că industria franceză ar putea dobândi un avantaj competitiv grație flotei sale de 56 de reactoare, în timp ce industria germană încă se confruntă cu efectele prețurilor ridicate la gaze, în urma întreruperii furnizării de combustibil rusesc ieftin.
De asemenea, a fost o problemă ideologică în Germania, unde partidul Verzilor, ferm anti-nuclear, a făcut parte din guvernul lui Scholz.
Confruntarea a dus la dezbateri lungi privind includerea termenului „cu emisii reduse de carbon” – considerat sinonim cu energia nucleară – în textele legislative ale UE, în special cele referitoare la energia regenerabilă și la producerea hidrogenului, pe care Berlinul o consideră o componentă esențială pentru decarbonizarea industriei germane.
„Pentru a ne asigura suveranitatea energetică, respectând în același timp alegerile naționale, cerem încetarea oricărei discriminări la nivel european împotriva energiilor cu emisii reduse de carbon, fie ele nucleare sau regenerabile,” a declarat președintele francez Emmanuel Macron în timpul vizitei lui Merz la Paris pe 7 mai.
De exemplu, noua poziție a Germaniei înseamnă că hidrogenul produs prin energie nucleară ar trebui tratat acum la același nivel cu cel produs prin energie eoliană sau solară, a explicat oficialul francez.
