Cele 62 de proiecte germane, care sprijină industria chimică, a oţelului, dar şi transporturile, sunt parte a proiectului important de interes european comun în domeniul hidrogenului (Hydrogen-IPCEI), au precizat Ministerele Economiei şi Transporturilor.
„Cert este că vrem şi trebuie să promovăm de urgenţă trecerea la mobilitatea prietenoasă cu mediul”, a afirmat ministrul Transporturilor, Andreas Scheuer.
Şi ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a declarat luna trecută că autorităţile de la Berlin intenţionează să cheltuiască 11,5 miliarde euro pentru a ajuta companiile să facă tranziţia la hidrogen ca sursă de energie, pentru stimulente la achiziţionare de automobile, autobuze şi trenuri electrice, precum şi pentru renovarea clădirilor, pentru a le îmbunătăţi eficienţa energetică.
Germania va cheltui 90% din cele 28 de miliarde de euro, pe care se aşteaptă să le primească de la Fondul european de relansare, pentru digitalizare şi combaterea schimbărilor climatice, depăşind cu mult cerinţele Comisiei Europene, a explicat Scholz.
Cerinţele UE sunt ca 37% din banii din fondul european să fie cheltuiţi pentru combaterea schimbărilor climatice şi 20% pentru digitalizarea economiei.
În 12 mai, Guvernul german a adoptat planul de accelerare a obiectivelor climatice ale ţării, ce vizează de acum încolo atingerea neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2045, după ce obiectivele iniţiale au fost respinse de Curtea Constituţională.
În vreme ce negocierile pentru precedentul plan climatic adoptat la sfârşitul lui 2019 au durat luni, noua foaie de parcurs a fost decisă în mai puţin de 15 zile, după respingerea parţială pronunţată de Curtea de la Karlsruhe.
Germania îşi propune de acum să-şi reducă cu 65% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 în raport cu 1990, faţă de 55% ca obiectiv anterior, apoi cu 88% până în 2040, cu ambiţia de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon în 2045, cu cinci mai devreme decât era prevăzut.
