Gazul s-a scumpit puternic iar, și în România și în Europa. Prețul se apropie de 600 de lei/MWh

Prețul gazelor naturale tranzacționate la Bursa Română de Mărfuri a crescut din nou la începutul acestei săptămmâni, iar cotațiile pentru primele luni ale anului viitor se apropie de nivelul de 600 de lei/MWh, conform datelor de pe platformă. Cotațiile de la noi le urmează pe cele europene, care au crescut ca urmare a unei declarații a noii puteri politice de la Berlin legată de gazoductul Nord Stream 2.

Prețul gazelor tranzacționate la Bursa Română de Mărfuri a crescut masiv în ședința de tranzacționare din 13 ianuarie, urmând trendul cotațiilor europene. Gazul s-a scumpit pe toate tipurile de contracte cu livrare în viitor.

Gazul s-a scumpit, în tranzacțiile forward de la BRM, pe toate tipurile de produse tranzacționate, potrivit datelor de pe platformă. Astfel, gazele cu livrare luna viitoare, în ianuarie 2022, s-au tranzacționat la prețul de 583 de lei/MWh, în condițiile în care, în ultima ședință de tranzacționare, prețul fusese de 553 lei/MWh. Așadar, o creștere de peste 5%, sau 30 de lei/MWh, într-o singură zi.

Situația s-a repetat și la gazul vândut pe alte scadențe. Astfel, pentru livrările în februarie 2022, prețul a crescut, la fel, într-o singură zi, de la 548 la 585 lei/MWh. Prețul pentru primul trimestru al anului 2022 a crescut de la 548 la 580 de lei/MWh.

Prețul pentru prima parte a sezonului cald, adică pentru contractele cu livrare în al doilea trimestru al anului, a crescut și el, de la 342 la 376 de lei/MWh.

Creșterea de la București urmează trendul, de fapt. La Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, hubul de referință pentru zona noastră, produsul ianuarie 2022 s-a tranzacționat la 117 euro/MWh, de la 104 de euro, în ședința de tranzacționare precedentă, sau 99 cu o zi înainte, spre exemplu. Pentru gazul cu livarre în primul trimestru, prețul a crescut și el, la 115 euro, de la 103 euro/MWh, înainte de week-end.

A vorbit noul ministru german de Externe, s-a scumpit gazul

Piața gazelor din Europa era oricum destul de turbulentă cu prețuri și de zece ori mai mari decât acum un an, pe fondul unui cumul de factori: cerere în creștere, inclusiv pentru producția de energie electrică, producție în scădere în puținele țări producătoare, inclusiv România, depozite aproape golite care n-au apucat să fie re-umplute la nivelul anilor precedenți. În plus, deși i s-a solicitat, Gazprom, principalul exportator, nu a crescut livrările suplimentar către Europa, în toate situațiile.

La toate acestea s-au adăugat tensiunile geopolitice, și anume posibilele acțiuni ale Rusiei în Ucraina și, special pentru situația de acum, o declarație a noului ministru german de externe referitoare la conducta Nord Stream 2. Annalena Baerbock a spus că gazoductul Nord Stream 2 nu poate căpăta toate aprobările în forma sa actuală, deoarece nu respecta legislația UE, potrivit Financial Times.

Vorbind la ZDF TV duminică târziu, Baerbock a spus că cele trei partide care alcătuiesc noul guvern german – social-democrații, verzii și liber-democrații – au convenit că toate proiectele energetice, inclusiv Nord Stream 2, trebuie să fie în conformitate cu legislația energetică a UE.

„Și asta înseamnă că, așa cum stau lucrurile în acest moment, această conductă nu poate fi aprobată pentru că nu îndeplinește cerințele legislației europene în domeniul energiei”, a spus ea.

Situația de la granița cu Ucraina, unde Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldați, a fost „de asemenea un factor”, a spus Baerbock. „Ultimul guvern a discutat cu americanii că, dacă situația va escalada, această conductă nu poate fi operațională”, a adăugat ea. Comentariile ministrului de externe arată că poziția Germaniei legată de acest proiect s-ar putea nuanța, în condițiile în care verzii au ajuns la putere. Asta chiar dacă social-democrații, partidul cancelarului Olaf Scholz sunt, în mod tradițional, susținători ai gazoductului.

Conducta Nord Stream 2, care ar urma să aducă în Germania 50 de miliarde de metri cubi de gaze rusești pe an, este terminată, dar încă nu este operațională pentru că nu a primit toate aprobările, inclusiv de la guvernul german.

Gazoductul este și primul proiect pe lista sancțiunilor pe care Statele Unite și aliații săi occidentali le-ar impune Rusiei dacă Ucraina este atacată.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *