mn

Gazprom scoate de la naftalină un proiect din anii ’90 în România. Vrea un oleoduct Piteşti-Pancevo

Ruşii de la Gazprom sunt interesaţi de construirea unei conducte care să permită tranzitul ţiţeiului rusesc de la Marea Neagră către rafinăriile pe care le are în Serbia. Ar fi vorba despre o conductă lungă de 320 km, care ar costa circa 200 de milioane de euro, parte a mai vechiului proiect al conductei Constanţa-Trieste, care nu s-a mai făcut niciodata.

Transportatorul român de ţiţei Conpet şi ruşii de la Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului energetic, vor demara studiul de fezabilitate pentru proiectul unei conducte de la Constanţa la Pancevo, prin care Gazprom va putea transporta ţiţei rusesc către rafinăriile sale din Serbia.

“Este vorba despre proiectul conductei de la Constanţa la Pancevo, Serbia, care derivă din proiectul mare PEOP (Pan European Oil Pipeline Constanţa – Pancevo – Trieste – n. red), a declarat directorul general al Conpet, Liviu Ilaşi.

Acest proiect este o oportunitate de afaceri între partenerii comerciali Conpet, Gazprom Neft, Transnafta (compania de transport al ţiţeiului din Serbia- n. r.) şi Oil Terminal Constanţa. Am avut mai multe întâlniri în acest an şi vom face un studiu de fezabilitate care va scoate în evidenţă costurile şi beneficiile”, a spus Ilaşi, citat de Agerpres.

Gazprom Neft deţine în Serbia compania petrolieră locală NIS, care are două rafinării, la Pancevo şi Novi Sad.

În prezent, există conducte de petrol de la Constanţa la Piteşti, iar proiectul realizat în colaborare cu ruşii ar însemna prelungirea conductelor de la Piteşti la Pancevo, adică 324 de kilometri, din care circa 280 de kilometri pe teritoriul ţării noastre. Capacitatea oleoductului ar putea fi de 7,5 milioane de tone pe an.

‘Practic, interconectăm sistemele de transport al ţiţeiului din România şi Serbia. Relaţia noastră cu partenerii din Serbia este foarte bună, iar interesul este comun. În prezent, mai avem nevoie de ok-ul din partea Gazprom Neft, proprietarul rafinăriei de la Pancevo, pentru a demara proiectul. Există interese comune economice şi geopolitice şi aşteptăm să dăm drumul proiectului. Pentru noi este o oportunitate şi o necesitate. Dacă studiul de fezabilitate începe în acest an, în doi ani poate fi realizată conducta’, a continuat oficialul Conpet, pentru Agerpres.

El a mai spus că, în acest fel, ţiţeiul va fi adus la rafinăria din Serbia pe un traseu mult mai scurt, cu costuri mai mici şi securitate mai mare. Practic, petrolul va veni pe tancuri petroliere din Rusia, prin Marea Neagră, până la Constanţa, de unde va fi încărcat în conductele Conpet prin terminalul Oil Terminal.

Liviu Ilaşi a menţionat că investiţia totală pentru acest proiect va depăşi 200 de milioane de euro.

Întrebat dacă Gazprom ar putea deţine pachetul majoritar al acestui proiect, el a răspuns afirmativ: ‘Da, acest lucru nu este exclus şi nu ne deranjează’. Ultima discuţie cu Gazprom a avut loc la Ploieşti, pe 3 iulie. ‘Urmează ca în perioada următoare ei să facă analize, apoi vom face un schimb de informaţii, iar în septembrie urmează o altă întâlnire’, a completat Ilaşi.

Reprezentantul Conpet a adăugat că există interes şi din partea companiilor petroliere din Kazahstan şi Azerbaidjan pentru conductele de la Constanţa spre restul Europei.

‘În următorii ani, se vor produce cantităţi mari de ţiţei în Kazahstan, iar transportul petrolului prin Bosfor implică multe riscuri. Cel mai bine este să se facă prin conducte de la Constanţa spre centrul Europei. Kazahstanul a zis că, în momentul în care va exista capacitate în aceste conducte, imediat le va umple. Şi SOCAR (compania petrolieră azeră – n.r.) e interesată să aducă ţiţei în România. Deci, există interes, există intenţii, iar problema este dacă se concretizează şi cât de repede’, a precizat oficialul Conpet.

Potrivit acestuia, mai sunt necesare discuţii la nivelul mai multor ţări din Uniunea Europeană.

Ideea conductei PEOP care sa transporte ţiţeiul caspic in Europa Occidentala este veche din 1997, dar in afara citorva studii si a multor declaraţii nu s-a intimplat nimic iar proiectul a fost îngropat chiar şi oficial. Conducta ar fi urmat să o lungime totala de 1.360 de kilometri si sa transporte pina la 90 de milioane de tone de titei pe an. Romania ar fi avut de cistigat atit prin alimentarea rafinariilor cu titeiul caspic transportat de conducta, cit mai ales din taxele de tranzit, estimate la jumatatea anilor 2000 la cel putin 600 de milioane de dolari pe an.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.