Cei care susţin că gazele din Marea Neagră vor ajunge în mică măsură la români sunt contrazişi de logica economică şi anume că gazele se vând cel mai bine pe piaţa cea mai apropiată, pentru că acolo e profitul cel mai mare, a declarat, luni, ministrul Energiei, Anton Anton, în plenul Camerei Deputaţilor, la „Ora Guvernului”, tema dezbaterilor fiind Legea offshore, potrivit Agerpres. Dezbaterile pe legea offshore se reiau azi în Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților.
„Când vorbim de resursele din Marea Neagră în mod normal apar două întrebări simple. Adică: Ce va face România cu resursele? Şi a doua întrebare: Cu ce ne alegem noi, ca naţie, de la aceste resurse? Vreau să vă răspund la întrebările astea pentru că ele se referă la noi, la români, şi care vrem şi trebuie să simţim aportul resurselor naturale cu care am fost înzestraţi. Sunt voci care încearcă să inducă ideea că gazele din Marea Neagră vor ajunge în mică măsură la români. Îi contrazic. Nu-i contrazic eu, îi contrazice în primul rând logica economică simplă şi anume gazele se vând cel mai bine pe piaţa cea mai apropiată pentru că acolo e profitul cel mai mare. Şi, în plus, te scuteşte de alte cheltuieli importante şi inutile”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, România are un consum scăzut de gaze naturale şi pentru faptul că doar o treime din populaţie are acces la acestea, iar dublarea numărului de consumatori ar însemna un consum mai mare cu 3,5 miliarde de metri cubi pe an.
„Hai să ne uităm la alt aspect. Câte gaze poate consuma România? Vrem să facem nişte socoteli. Astăzi, România consumă între 11 şi 12 miliarde de metri cubi pe an. Destul de puţin. Din ăştia, 10,5 sunt asiguraţi din producţia internă. Restul sunt gaze importate. Sigur că de ce consumăm atât de puţin e o întrebare legitimă pe care ne-o punem. De ce nu stimulăm consumul de gaze ca să ne bucurăm de cât mai mult din gazele din Marea Neagră? Păi consumăm puţin pentru că doar o treime din populaţie are acces la gaze naturale. Sigur, cifra asta este sub statul nostru pe piaţa gazelor, România fiind al doilea mare producător de gaze al Uniunii, după Brexit. Dar, am lucrat să rezolvăm această disfuncţionalitate. Am depus eforturi să creştem consumul de gaze în România şi implicit să pregătim piaţa românească pentru a folosi cât mai multe gaze”, a afirmat Anton Anton.
În ceea ce priveşte utilizarea industrială, redeschiderea celor şase combinate chimice pe care le avem închise ar însemna încă 2,5 miliarde de metri cubi pe an consum.
Printre consumatorii de gaze, ministrul a menţionat centrala de la Iernut, care ar urma să intre în funcţiune la finalul anului viitor sau la începutul lui 2020. Totodată, Anton Anton a spus că sunt discuţii avansate ca la Mintia să se construiască o centrală pe gaze.
Pe lângă acestea, ministrul Energiei a menţionat proiectul de stocare a energiei electrice în gaze, proiect care ar urma să demareze la Craiova.
În altă ordine de idei, Anton Anton a precizat că nu a fost absent nemotivat de la dezbaterile din Parlament pe tema Legii offshore, ci a trimis de fiecare dată un secretar de stat.
„Dacă toată lumea va fi de acord şi mâine în şedinţa de comisie ne vom înţelege, cred că va trece prin Parlament. Eu sper să treacă cât mai repede. Credeţi-mă! Eu cred că Legea offshore este extrem de importantă pentru toată lumea şi mai ales pentru cetăţenii României şi este păcat să nu treacă”, le-a spus Anton Anton jurnaliştilor.
Pe 17 octombrie, liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu, declara că PSD şi ALDE au ajuns la un consens în privinţa modificărilor la Legea offshore, afirmând că, în urma şedinţei din Coaliţie, s-a decis ca 50% din producţia de gaz din Marea Neagră să se tranzacţioneze pe bursa din România, iar investiţia celor care operează să se deducă maxim 30% din impozitul pe venitul suplimentar.
Decizia a fost luată după o întâlnire a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi a liderului deputaţilor PSD Daniel Suciu cu reprezentanţii ALDE – Andrei Gerea şi Toma Petcu.
„La rugămintea şi la solicitarea colegilor din ALDE, ne-am reîntâlnit pentru a ne pune de acord asupra unor aspecte tehnice. În esenţă nu am avut puncte de vedere divergente foarte multe, nici măcar procente, am avut de discutat mai multe chestiuni tehnice vizavi de autorizări. Cel puţin poziţia PSD a rămas aceeaşi şi cred că din această perspectivă colegii de la ALDE pot să spună la ce concluzie au ajuns. În esenţă, nu a fost un subiect de fractură în coaliţie, nici pe departe, şi am discutat şi fără patimă şi pur tehnic, având un singur interes, ca statul român şi România de pe această lege să câştige cât mai mult. Nu a fost o negociere – dă-mi mie, na-ţi ţie procente”, a afirmat Suciu.
El a spus că s-a luat decizia ca „50% din producţia de gaz la Marea Neagră să se tranzacţioneze pe bursa din România, investiţia celor care operează să se deducă maxim 30% din impozitul pe venitul suplimentar”.
„Este forma pe care o cunoaşteţi şi aşa a rămas”, a adăugat Suciu.
Liderul deputaţilor PSD a precizat că, în principiu, comisiile reunite vor avea o şedinţă pentru a discuta aceste modificări.
Camera Deputaţilor a decis pe 3 octombrie, cu 210 voturi „pentru” şi o abţinere, retrimiterea la comisii pentru o săptămână a raportului la legea offshore.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.
Totodată, proiectul strategiei energetice naţionale, lansată în dezbatere publică la finele lunii septembrie, arată că România va rămâne fără gaze peste 14 ani,dacă nu vor fi extrase zăcămintele din Marea Neagră.
„Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice”, potrivit strategiei.
