Gazele românești se termină în nouă ani, iar petrolul în 22 de ani – raport BP

Gigantul petrolier BP publică în fiecare an un amplu raport asupra pietei energetice globale și a resurselor, “Statistical Review of World Energy”. Am studiat ediția din 2021, recent lansată, pentru a vedea situația României din punct de vedere al resurselor, așa cum o văd experții companiei petroliere.

Cel mai interesant aspect este raportul dintre consumul de resurse energetice și rezervele dovedite, Denumit R/P Ratio, el arată de fapt, câți ani mai poate folosi o țară resursele de care dispune, bazat pe datele de la acest moment referitor la producție și rezerve.

În România, raportul rezerve dovedite/producție este, pentru gazele naturale, de 9,1. Adică, pe fondul unor rezerve certe de circa 100 de miliarde de metri cubi și a unei producții în scădere (8,7 miliarde de metri cubi în 2020, în scădere cu circa 9,8% față de anul precedent), gazele românești se termină în circa nouă ani, la actualul ritm de extracție și pe baza rezervelor actuale. Cei mai mari producători de gaze din Europa sunt Marea Britanie, Norvegia și Olanda, urmate de România. Pe baza aceluiași calcul, englezii își termină gazele în 4,7 ani, norvegienii în 12,8, iar olandezii în 6,5 ani. La nivel global, socotind producția și rezervele, gazele ar urma să se termine în aproape 49 de ani. Desigur,datele sunt valabile fără a lua în calcul noile descoperiri.

Pentru petrol, în România raportul rezerve dovedite/producție este de 22,7. Deci, cu alte cuvinte, la ritmul actual de exploatare și pe baza rezervelor de acum, petrolul românesc se termină în aproape 23 de ani. În România, rezervele dovedite de petrol sunt de circa 600 de milioane de barili iar, în 2020, producția națională a fost de 72.000 de barili pe zi, în scădere cu 3,3% față de anul precedent. Cei mai mari producători europeni sunt Norvegia și Marea Britanie (două milione, respectiv un milion de barili pe ziI iar rezervele lor se termină în 10,8, respectiv 6,6 ani, potrivit datelor BP. La nivel global, rezervele de petrol s-ar termina în 53 de ani, evident în scenariile actuale de producție și fără a socoti noile descoperiri.

Gazele românești din Marea Neagră

În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit unor estimări mai vechi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun Deep, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Acum doi ani, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România, tocmai pentru că, în condițiile din lege, nu se putea lua o decizie de investiție. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

Lukoil împreună cu Romgaz au și ei concesionat un perimetru, Trident, cu rezerve potențiale de circa 30 de miliarde de metri cubi. Încă au loc foraje pentru explorare, ultimul foraj a fost un eșec, iar o decizie finală de investiție nu pare apropiată.

Americanii de la Carlyle, cel mai mare fond de investiții din lume, au concesionat și ei două perimetre, de data aceasta de apă mică, și sunt singurii care au anunțat o decizie finală de investiție, avertizând însă că, dacă la momentul în care vor pune gazele pe piață legea offshore va exista în forma ei actuală, vor da statul în judecată. Firma controlată de ei, Black Sea Oil and Gas (BSOG), va aduce primele gaze “noi” din Marea Neagră la țărm chiar în ultima parte a acestui an – deja s-a creat o parte din infrastructură. Rezervele descoperite aici: 10 miliarde de metri cubi, care se vor scoate într-un ritm de un miliard pe an.