Gazele din Marea Neagră ar putea ajunge totuşi în Vest: România, Bulgaria, Austria şi Ungaria şi-au asumat, printr-un memorandum, că vor finaliza BRUA

Proiectul gazoductului BRUA va fi finalizat în toate cele patru state implicate, conform unui memorandum de înţelegere semnat joi la Bucureşti, a declarat ministrul român al Energiei, Toma Petcu, într-o conferinţă de presă. 

„Suntem într-o fază foarte avansată cu proiectul BRUA. Am emis autorizaţia de construire, avem proceduri în derulare pentru atribuirea lucrărilor de construire, pentru partea de proiectare şi partea de echipamente pentru staţii au fost semnate deja contractele şi urmează ca în decembrie să fie semnate contractele pentru partea de execuţie şi este în procedură de a fi finalizată achiziţia de conductă”, a spus Petcu.

Potrivit acestuia, este foarte important ca în decembrie să fie semnate ordinele de începere a lucrărilor, astfel încât, până la primăvară, să fie pregătite lucrările propriu-zise, iar construcţia efectivă să înceapă atunci când temperaturile vor permite acest lucru.

„Îmi doresc ca BRUA să demareze în acelaşi timp în toate cele patru state, nu doar în România, ci şi în Bulgaria, Ungaria şi Austria, şi mi-aş dori ca el să se finalizeze, şi faza I, şi faza a II-a în acelaşi timp, altfel obiectivul pentru care a fost aprobat şi finanţat acest gazoduct nu ar fi realizat. Ne-am asumat toţi miniştrii şi Comisia Europeană acest lucru”, a continuat Petcu.

El a subliniat că toate cele patru state vor finaliza inclusiv faza a II-a a proiectului.

„În cadrul memorandumului semnat astăzi, toate ţările au convenit şi s-a stabilit foarte clar că va fi o interconectare pe reverse-flow, adică în ambele sensuri, în toate cele patru state. Inclusiv între Ungaria şi Austria s-a stabilit că va fi această interconectare pe reverse-flow şi Austria şi-a luat angajamentul că va finaliza în termen faza I, la fel şi Ungaria şi Bulgaria, iar pentru faza a II-a toate cele patru state şi-au asumat că vor derula acest proiect şi vor duce la final realizarea lui în parametrii stabiliţi”, a mai spus ministrul român.

Aceasta după ce, la sfârşitul lunii iulie, Transgaz a informat, într-un comunicat de presă, că gazoductul BRUA nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această ţară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre Romania să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia.

Transportatorul român de gaze menţionează că, în data de 18 iulie 2017, a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului naţional de transport gaze naturale al Ungariei – compania FGSZ – referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat să se desfăşoare pentru alocarea capacităţilor aferente coridorului de transport gaze naturale România – Ungaria – Austria.

„Prin această scrisoare am fost informaţi asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficientă economică. Partea ungară a propus, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuţiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilităţi de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria”, au arătat reprezentanţii Transgaz.

Proiectul BRUA este important pentru Comisia Europeană şi trebuie să se materializeze, iar Executivul european va face toate eforturile necesare pentru ca acesta să continue, a declarat şi comisarul european pentru energie şi schimbări climatice, Miguel Arias Canete, într-o conferinţă de presă, la finalul reuniunii de la Bucureşti a CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity).

„Când am avut criza gazelor, am descoperit că suntem vulnerabili şi am învăţat două lecţii. Prima dintre ele este că este nevoie de interconectări şi, pentru a avea solidaritate, avem nevoie de reverse-flows (transportul gazelor în ambele sensuri – n. r.). Când am stabilit lista priorităţilor, BRUA era una dintre ele, deci pentru Comisia Europeană este un proiect important, care trebuie să se materializeze. Este adevărat că au fost câteva evenimente recente, dar prima fază are deja finanţarea, prima fază va merge mai departe, iar Comisia va face tot efortul necesar ca proiectul să continue. Conductele sunt dificil de realizat”, a spus Canete.

Potrivit acestuia, anul trecut, Comisia Europeană a acordat României un împrumut de aproape 180 de milioane de euro pentru prima fază a proiectului, iar ţara noastră a promis că o va finaliza până în 2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *