Câmpul gigantic de gaze Groningen din Olanda se va închide complet la 1 octombrie 2023, după cum a decis vineri Guvernul, pecetluind astfel soarta celui mare mare zăcământ de gaze din Europa, după un proiect de decizie propus încă din iunie, în urma cutremurelor dese din zonă, scrie OilPrice.
Autoritățile au hotărât , de asemenea, că toate facilitățile de extracție de la Groningen vor fi demolate în octombrie 2024 – asigurându-se astfel că exploatarea nu va mai putea fi niciodată repornită după această dată.
Cu toate acestea, până la data demolării, câmpul va fi operațional în caz de nevoie extremă. „Numai în situații speciale, cum ar fi frigul extrem, va fi posibilă extragerea temporară și limitată a gazelor în această iarnă”, a scris Consiliul de Miniștri, adăugând că numai în aceste circumstanțe va fi posibilă pornirea temporară a uneia sau mai multor – când „se preconizează un frig foarte sever”. Consiliul a oferit un exemplu în acest sens: câteva zile consecutive cu temperaturi sub -6,5 C care apar odată cu o altă situație de urgență, cum ar fi o defecțiune a unei instalații de stocare a gazelor.
Țara a fost de acord să elimine treptat extracția de gaze în provincie în urmă cu câțiva ani, din cauza cutremurelor despre care se credea că sunt asociate cu extracția de gaze naturale. Dar creșterea prețurilor la gaze pe fondul crizei de energie din ultimele două ierni a dat naștere la speculații potrivit cărora s-ar putea menține câmpurile operaționale încă puțin timp. Acum, o lege impune ca aceste câmpuri să fie demolate începând cu luna octombrie a anului viitor.
În ultimele două decenii au fost peste o mie de cutremure, în timp ce guvernul a obținut echivalentul a 360 de miliarde de euro, în banii de astăzi, din veniturile obținute din gaz. Alte 66 de miliarde de euro au revenit companiilor Shell și Exxon. Cele două companii au fost anunțate încă din 2013 că trebuie să înceapă să reducă producția și să se pregătească pentru închiderea completă a câmpului.
Extracția la ceea ce a fost cândva unul dintre cele mai mari câmpuri de gaze naturale din Europa, a fost limitată la minimul necesar pentru a-l menține operațional (aproximativ 3 miliarde de metri cubi pe an) în octombrie anul trecut, cu scopul de a închide câmpul un an mai târziu, sau cel târziu în 2024.
Acest termen limită a fost avansat după un cutremur neobișnuit de puternic în 2018, care a determinat guvernul să decidă să pună capăt rapid întregii producții. O promisiune pe care a respectat-o, în ciuda presiunilor internaționale tot mai mari de a livra mai mult gaz pentru a contracara criza energetică declanșată de atacul Rusiei asupra Ucrainei, arată Reuters. Dar în anii care au precedat această decizie, atât guvernul, cât și companiile energetice implicate au subestimat grav riscurile producției pentru locuitorii provinciei, a concluzionat o anchetă parlamentară la începutul acestui an.
Extracția a fost chiar crescută la aproape 54 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz în 2013, chiar dacă Groningen fusese lovit de cel mai puternic cutremur înregistrat în regiune cu un an înainte. O serie treptată de plafoane mai mici pentru producție a fost introdusă abia în anii următori, pe măsură ce protestele rezidenților și ale activiștilor s-au intensificat.
Descoperită în 1959, producția de gaze de la Groningen a atins un vârf de 88 de miliarde de metri cubi în 1976 și era încă aproape de 30 de miliarde de metri cubi în urmă cu doar șase ani – cam de trei ori consumul annual al României.
