Capacitatea gazoductului Iași-Ungheni, finalizat acum un an, prin care rețeaua de transport a gazelor din Republica Moldova a fost conectată la cea românească, a fost crescută, pe ambele sensuri, și de ieșire din România spre Moldova, și invers. Noua capacitate tehnică majorată va fi disponibilă de la 1 octombrie.
Anunțul a fost făcut vinerea trecută de Transgaz, operatorul rețelei de transport al gazelor din România.
“Urmare a încheierii recente între Transgaz și Vestmoldtransgaz a Actului adițional la Acordul de Interconectare și a actualizării Metodei Comune de determinare a capacității în PI Ungheni, vă informăm că începând cu data de 01.10.2021 capacitatea tehnică a PI Ungheni în ambele direcții de transport, va fi disponibilă pieței la un nivel crescut față de cea disponibilă în prezent, după cum urmează :
– pe direcția România→Republica Moldova, capacitatea tehnică maximă va fi la nivelul de 5.076.000 mc/zi (0 ⁰C), respectiv 57.542 MWh/zi (15/15 ⁰C)
– pe direcția Republica Moldova → România, capacitatea tehnică maximă va fi la nivelul de 932.000 mc/zi (0 ⁰C), respectiv 10.543 MWh/zi (15/15 ⁰C)”, arată un comunicat al Transgaz.
Amintim că, în anul 2020, când a fost finalizat și de când este operațional, gazoductul avea o capacitate de transport de 1,5 milioane de metri cubi pe relația România-Republica Moldova, și 200.000 de metri cubi pe relația Moldova-România.
Așadar pe sensul către Moldova capacitatea tehnică a fost crescută de 3,3 ori, iar pe sensul invers, din Moldova spre România, de 4,6 ori.
Citește și:
Micul „război” al gazelor din Balcani: șeful Transgaz acuză din nou comportamentul bulgarilor, care sunt mizele
Vor curge gazele spre Moldova?
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a fost construit și finanțat preponderent de Transgaz, iar conducta, cu o lungim de 150 km, pentru care Transgaz a plătit circa 150 de milioane de euro este menită să poată alimenta zona Chișinăului, cu gaze din rețeaua românească. Ceea ce chiar s-ar putea întâmpla, după cum a spus recent Ion Sterian, directorul Transgaz, care a mai spus că fluxurile vor merge și invers, pentriu că firmele din Republica Moldova ar dori să înmagazineze gaze în România.
“Suntem în discuții cu Moldovagaz (cel mai mare furnizor de gaze din Republică, controlat de Gazprom – n.red.). Odata cu cele două stații de la Onești și Gherăiești se va finaliza și gazoductul Onești-Gherăiești-Lețcani care se-ntregește cu gazoductul Ungheni-Chișinău și de la 1 octombrie, între 4,5 și 6 milioane mc (pe zi, probabil – n.r.), vor merge către Republica Moldova pentru a asigura consumul de gaze pe partea de Chișinău, care este cel mai mare consumator de gaze din Republica Moldova.
Avem cereri, din partea autorităților reprezentate prin Moldovatransgaz, de a depozita gaze în România. Și va fi o întâlnire, Romgaz, Transgaz, Modovagaz și nu în ultimul rând Depogaz, pentru că, după legislația din Republica Moldova, partea de înmagazinare este 20% din consumul lor total anual și va acoperi vârfurile de consum pentru Republica Moldova”, a afirmat Sterian, citat de Profit.ro.
S-a schimbat ruta
Desigur creșterea capacității tehnice trebuie urmată și de rezervări de capacitate pe noua conductă și, în final, de livrări fizice de gaze. Transgaz zice că așteaptă ofertele pe propria sa platformă: „Capacitatea disponibilă în PI Ungheni, pentru anul gazier 2021-2022, poate fi rezervată prin intermediul Platformei GMOIS, deținută de Transgaz, după metoda de alocare de capacitate ,,primul venit-primul servit”, conform prevederilor Codului Rețelei.
Utilizatorii de rețea pot solicita produse de capacitate fermă la nivelul menționat, începând cu data de 5 iulie 2021, când, conform prevederilor Codului rețelei, începe rezervarea de produse anuale de capacitate fermă”, a anunțat compania românească.
Citește și:
ExxonMobil negociază exclusiv cu Romgaz vânzarea participației din Marea Neagră
Interes ar putea fi, pentru ruta de transport a gazelor s-a schimbat. Tradițional, Moldova primea gaz rusesc prin Ucraina dar Gazprom și-a schimbat politica și, după finalizarea gazoductului Turk Stream, care leagă direct Turcia de Rusia pe sub Marea Neagră, a orientat fluxurile de gaze pe acolo. Astfel, gazele vin acum din sudul României în rețeaua noastră (nu din nord, ca până acum) și de aici, prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, ar putea fi alimentată și rețeaua din Republica Moldova.
