În condițiile în care noua OUG care ar urma să fie aprobată mâine de Guvern instituia posibilitatea ca, din economiile care se vor face, să se aloce bani pentru plata sumelor restante datorate furnizorilor de energie și gaze pentru aplicarea prețurilor plafonate, ministrul Energiei scrie foarte clar că nu are de unde să dea acești bani din bugetul propriu. Este dator deja cu peste 1,3 miliarde de lei. UPDATE la finalul textului cu poziția companiilor afectate
O notă semnată de ministrul Virgil Popescu și văzută de noi arată că, în acest moment, Ministerul Energiei este dator furnizorilor cu peste 1,33 miliarde de lei, iar bugetul ministerului nu permite alocarea acestor sume.
Virgil Popescu arată că aproape 82% din buget este destinat finanțării investițiilor și a proiectelor cu bani europeni și a celor din PNRR, peste 16% înseamnă plata ajutoarelor de stat pe care Guvenul și le-a asumat (mai ales cel către CE Oltenia) , 0,27% reprezintă alocări pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale și doar 1,92% sunt cheltuieli destinate funcționării Ministerului Energiei și a Centrului Național de Management al Apei Greele.
Iată extrasele relevante din notă:
Situația a fost arătată acum două zile de Daniela Dărăban, Directorul Executiv al Federației Asociației Companiilor de Utilități (ACUE), care grupează marile grupuri de distribuție și furnizare.
“Care sunt sursele de finanțare pe care noua ordonanță de urgență, în pregătire, le indică pentru plata datoriilor acumulate de stat față de furnizorii din energie pentru aplicarea plafoanelor de preț pentru consumatori?”, a întrebat Daniela Dărăban prezentă la un eveniment.
“Proiectul de OUG menționează că cele două instituții care achită furnizorilor banii plătiți de aceștia, în avans, în baza verificărilor realizate de ANRE, pot face plățile datorate din alte linii bugetare, dar nu indică și economiile identificate în bugete. Deci ce linii bugetare, la Ministerul Muncii și Ministerul Energiei, sunt supradimensionate, astfel încât să poată acoperi sumele pe care statul roman, prin schema de finanțare, și le-a asumat să le plătească?
Furnizorii de energie înregistrează o întârziere la plată, în medie, de trei-patru luni, ultima raportare a ANRE fiind la nivelul lunii decembrie 2022. România este singura țară care finanțează schema de sprijin pentru consumatorii de energie prin intermediul companiilor de furnizare. Acestea au reușit să traverseze o perioadă de criză fără precedent, fără probleme în securitatea alimentării clienților, fără întârzieri în plata pe lanț a jucătorilor de energie cu sprijinul sistemului bancar”, a spus Dărăban.
în așa-numita ordonanță a “tăierilor”, publicată pentru dezbatere de Finanțe, Executivul a scris că se vor aloca sume suplimentare de la buget pentru compensațiile care trebuie plătite furnizorilor, dacă în final se va dovedi că banii din Fondul de Tranziție Energetică (cel din care se fac plăție) nu vor fi suficienți.
“Se propune ca, în situația în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziție Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ,
Iar proiectul de OUG conține două articole în acest sens, grupate la art. XI, despre care Popescu a scris că nu are bani în bugetul Ministerului să îl pună în aplicare.
UPDATE Poziția ACUE
ACUE a publicat pe pagina sa de facebook o ultimă pozițe referitoare la neplata compensațiilor de către Guvern. Iat-o mai jos, integral:
Noul proiect de ordonanță de urgență (OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative) pune în real pericol funcționarea întregului sistem energetic prin prevederea potrivit căreia Ministerele Muncii și Energiei să utilizeze resurse bugetare inexistente pentru plata datoriilor angajate, tot de Guvern, prin schemele de plafonare.
▶ Sistemul energetic național a fost susținut de furnizori, cu împrumuturi bancare, în baza reglementărilor și angajamentelor Guvernului, care s-a angajat să returneze diferența dintre prețul de piață al energiei și prețul plafonat, achitat de consumatori.
▶️ În conformitate cu legislația emisă de Guvern, furnizorii au obligația de a achita în avans, integral sumele pentru achitarea energiei, la prețul pieței, a transportului, distribuției, a serviciilor de sistem și a tuturor taxelor. Diferența dintre suma reală plătită în piață și suma plafonată ( plătită de consumatori), avizată de ANRE, trebuia recuperată ulterior de la Ministerele Muncii ( pentru consumatorii casnici) și Ministerul Energiei ( pentru consumatorii industriali).
▶ Furnizorii plătesc întregul lanț de producție și primesc un tarif de furnizare plafonat și el, prin legislație.
▶ În acest moment decontările confirmate de ANRE si in asteptare la plată sunt abia la luna decembrie 2022.
▶ Numai pentru plățile datorate pentru consumatorii industriali, suma neachitată este de peste 1.3 miliarde de lei.
▶ ACUE și reprezentanții diferitelor asociații și companii din energie au atras atenția în numeroase rânduri că schema de plafonare implică un efort bugetar mare și a solicitat evidențierea surselor de venit care ar putea acoperi aceste cheltuieli, angajate de Guvern, prin propriile reglementări.
▶ ACUE a propus o serie de soluții care ar putea debloca situația care au fost desconsiderate de partenerii guvernamentali.
▶ Din păcate, este un nou semnal de lipsă de seriozitate, de planificare, de viziune și, în final, de competență în administrarea uneia dintre cele mai sensibile perioade economice din ultima decadă, pe care autoritățile îl transmit întregii economii.
