Aportul surselor regenerabile la producţia de energie electrică a României, în anii ce vin, scade dramatic în forma finală a strategiei energetice, comparativ cu forma iniţială, publicată acum doar două luni
Forma finală a strategiei energetice, publicată ieri de Ministerul Energiei diferă semnificativ faţă de varianta iniţială, de proiect, lansată în luna septembrie, la capitolul “energie regenerabilă”. În cele mai puţin de două luni care au trecut de atunci, strategii Ministerului Energiei au revizuit semnificativ în jos estimarea referitoare la ponderea energiei din surse eoliene şi fotovoltaice.
Iată ce scrie în forma finală a strategiei:
“Faţă de totalul capacităţilor instalate în anul 2018 pentru producţia de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 3.300 MW şi a celor fotovoltaice de până la 2.250 MW.
Corespunzător acestor capacităţi instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic naţional din surse eoliene va fi de cca. 8,4 TWh iar cea din surse fotovoltaice de cca. 2,1 TWh/an.
În anul 2030, din puterea totală instalată a sistemelor fotovoltaice, 750 MW vor fi realizate sub forma unor capacităţi distribuite deţinute de prosumator de energie”.
Iată ce scria în forma iniţială, din septembrie:
“Faţă de totalul capacităţilor instalate în anul 2018 pentru producţia de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 4.300 MW şi a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW.
Corespunzător acestor capacităţi instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic naţional din surse eoliene va fi de cca. 11 TWh iar cea din surse fotovoltaice de cca. 5 TWh/an.
În anul 2030, din puterea totală instalată a sistemelor fotovoltaice, 750 MW vor fi realizate sub forma unor capacităţi distribuite deţinute de prosumator de energie”.
Aşadar, strategii Ministerului Energiei, entitate care se ocupă de politicile guvernamentale în domeniul energetic, estimează că, la orizontul anului 2030 vor fi puşi în funcţiune cu 1.000 MW mai puţini în centrale eoliene şi cu 850 MW mai puţin în parcurile fotovoltaice
România avea, la finalul anului trecut, capacităţi de energie regenerabilă de circa 5.000 de MW, subvenţionate prin sistemul de certificate verzi, din care 3.105 MW eoliene şi 1.360 MW fotovoltaice. Aşadar, în condiţiile în care pachetul de energie al Comisiei Europene promovează decarbonizarea şi folosirea la scară mai largă a energiei din surse regenerabile, strategii de la Bucureşti estimează că, în următorii 12 ani vor fi instalaţi, net, doar 200 MW în eolian şi 890 în fotovoltaic.
