Fondul de modernizare, generator de noi conduite în economie COMENTARIU/ANALIZĂ

Comentariu de Cristina Bădică 

Pentru toți operatorii economici şi, cu deosebire, pentru cei din sectorul energetic, pare evident că traversăm o perioada unică, de interferenţă a patru evenimente care, dincolo de valențele pozitive sau negative pe care le prezintă, generează mutaţii semnificative şi oportunități determinând astfel schimbarea comportamentului pe piață.

Cele patru evenimente sunt:

  1. adoptarea unei noi strategii europeane, respectiv Pactul Verde European, care de regulă se reînoiește la zece ani si care stabilește acum noi ținte vizând orizontul 2030;
  2. intensificarea dificultăţilor specifice perioadei de tranziție de la o etapă de programare la alta, respectiv trecerea la Programele Operaționale2021-2027;
  3. intrarea în aplicare, în anul 2021, a celei de-a patra Faze de tranzacționare a certificatelor de carbon (Directiva 410/2018 sau Directiva ETS) având ca termen final anul 2030;
  4. accentuarea efectelor generate de criza COVID.

Aceste împrejurări contextuale au generat la nivelui instituțiilor europene și naționale, după caz, o tendinţă firească de adaptare şi, pe cale de consecinţă, o atitudine pro-activă sau re-activă dar mai ales o nouă infuzie de capital prescrisă cu ajutorul unor instrumente financiare nou instituite, după cum urmează:

  • Fondul pentru o Tranziție Justă,
  • Mecanismul de Redresare și Reziliență (și altele asemenea instrumente financiare din pachetul Next Generation EU)
  • Fond de Modernizare.

Edificarea acestui nou cadru previzional poate susţine ideea că Uniunea Europeană se află într-o conjunctură financiar-bancară fără precedent, deopotrivă, reformatoare în esenţa sa şi, pe de altă parte, deosebit de ofertantă sub toate aspectele pentru unele categorii de agenţi economici.

În acest context, Fondul de Modernizare se evidenţiază, aşadar, ca fiind un important instrument financiar care se bazează pe un concept inedit în totalitatea sa și, dacă e să ţinem cont de criticile formulate în mass-media din România, putem, cu uşurinţă să credităm ideea unei carenţe majore în ceea ce priveşte orientarea sa fermă către un rezultat bine fundamentat. Ce este, de fapt, acest fond şi ce se urmăreşte prin activarea sa? Ce alocări financiare are? Cum se pune în aplicare? Ce urmează în perioada următoare? Când depunem proiectele? Care sunt cerințele? Ce trebuie să facă viitorii beneficiari? şi lista întrebărilor ar putea continua.

Ce este Fondul de Modernizare şi care sunt sursele sale? Fondul de Modernizare este un instrument cu care operează politica de climă a Uniunii Europene pentru finanțarea investițiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile și de creștere a eficienței energetice. Fondul se constituie dintr-o alocare de 2% din cantitatea totală de certificate scoase la licitație în conformitate cu normele și modalitățile stabilite în Regulamentul

1031/2010 al Comisiei Europene. În esenţă, scopul proclamat al Fondului de Modernizare constă în finanțarea investițiile destinate modernizării sistemelor energetice și îmbunătățirii eficienței aferente acestora in zece state membre beneficiare care au un PIB / capita mai mic de 60% comparativ cu media Uniunii.

Fondul de Modernizare trebuie să asigure investițiile necesare, într-o proporție de minimum 70% din resursele financiare totale alocate, în următoarele domenii:

  1. producția și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile;
  2. îmbunătățirea eficienței energetice, cu excepția eficienței energetice legate de producerea de energie cu utilizarea de combustibili fosili solizi;
  3. stocarea energiei;
  4. modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a conductelor centralelor de termoficare, a rețelelor de transport electricitate, precum și creșterea nivelului de interconectare între statele membre;
  5. tranziția justă în regiunile dependente de emisiile de dioxid de carbon în statele membre beneficiare, astfel încât să se sprijine realocarea, recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-upurile, în dialog cu partenerii sociali;
  6. eficiența energetică în transporturi, construcții, agricultură și deșeuri.

Cele şase domenii menţionate mai sus sunt considerate a fi prioritare. În acelaşi timp, orice alt domeniu pe care și-l stabilește statul membru devine neprioritar și, ca atare, va fi finanțat într-o proporție de maxim 30%.

Ce alocări financiare presupune Fondul de Modernizare în condiţiile în care bugetul respectiv are o predictibilitate redusă? Au fost identificaţi trei factori mai importanţi care exercită influenţe asupra Fondul de Modernizare, astfel:

  • obligatia de reducere treptată a emisiilor de gaze cu efect de sera, implicit a certificatelor de carbon de carbon;
  • cerința legală a Directivei ETS de a licita certificatele în volume anuale egale între anii 2021 și 2030;
  • creșterea prognozată a prețului la carbon.

Tabelul de mai jos prezintă valoarea totală a alocațiilor pe fiecare stat membru beneficiar pentru perioada 2021-2030.

Veniturile totale estimate ale Fondului de Modernizare se pot ridica la aproximativ 14 miliarde EUR în perioada 2021-2030, în funcție de prețul carbonului. Din acest buget, România are prevăzută o alocare de 4,37 mld. EUR (la un preț al carbonului de 21,77 euro), ca urmare a faptului că a optat pentru transferul unor cote de certificate din Fondul de Solidaritate și din Alocările tranzitorii cu titlu gratuit. Fondul poate ajunge la 6-7 mld. EUR în contextul prognozelor crescătoare ale prețului certificatelor de CO2.

Cum se pune în aplicare mecanismul fondului și care sunt reperele temporale? Fondul de Modernizare urmează să fie gestionat de fiecare stat membru care, însă, va interacționa permanent cu Banca Europeană de Investiții (BEI), răspunzătoare de licitarea certificatelor de carbon și de alocările către statele membre. Pentru evaluarea proiectelor este înființat Comitetul de investiții urmând ca deciziile de finanțare să fie adoptate de către Comisia Europeană. Comitetul pentru investiții se compune din câte un reprezentant al fiecărui stat membru beneficiar, al Comisiei și al BEI şi va fi prezidat de reprezentantul Comisiei.

România are astfel câteva repere temporale ce decurg din Directiva ETS și Regulamentul 1001/2020 de punere în aplicare a Fondului de Modernizare. În limitele acestor repere, statul român trebuie să-și îndeplinească anumite obligații privind definirea și reglementarea domeniilor prioritare și neprioritare.

Un prim reper temporal este sfârșitul lunii noiembrie 2020, când România trebuie să comunice la BEI și Comitetului pentru investiții o listă generală a investițiilor pentru care intenționează să prezinte propuneri de proiecte în următorii doi ani calendaristici. Acesta a fost rolul solicitării de proiecte lansată de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) în luna octombrie 2020, care a generat o oarecare confuzie pe piață. Cel mai important obiectiv al acestei acțiuni rezidă în acea că MEEMA, în baza proiectelor primite, poate să stabilească domeniile prioritare și cele neprioritare în raport cu obiectivele politicii de climă și astfel să identifice liniile de finanțare. Acest demers a fost făcut de către Polonia, Cehia și Slovacia în vara anului curent.

Un alt reper temporal este aprilie 2021 dată de la care România poate să transmită proiecte mature spre aprobare către Comitetului de investiții pentru prima sa reuniune din 15 iulie 2021.

Ce urmează în perioada următoare? Când pot fi depuse proiectele? Care sunt cerințele?

În perioada decembrie 2020 – aprilie 2021 Romania trebuie să desfășoare următoarele acțiuni pregătitoare, astfel încât să aibă capacitatea de a promova proiecte:

  1. stabilirea domeniilor prioritare și neprioritare de finanțare;
  2. pentru fiecare domeniu în parte, stabilirea ghidurilor de pregătire și implementarea a proiectelor;
  3. pentru fiecare domeniu în parte, stabilirea și reglementarea categoriilor de cheltuieli eligibile, definirea situațiilor de fraudă și a modalităților de recuperare a sumelor plătite necuvenit, în acord cu cerințele Regulamentului 1001/2020 de punere în aplicare a Fondului de Modernizare;
  4. pentru fiecare domeniu în parte, urmează a fi stabilite schemele de ajutor de stat, potrivit Regulamentului 651/2014; aceste norme necesită o perioadă de dialog cu Comisia și Consiliul Concurenței;

În plus faţă de cele enumerate, este necesar a se preciza că acțiunile pregătitoare necesită inclusiv o perioadă de consultări şi acorduri asociate procesului decizional al politicilor publice.

Dacă primele trei acțiuni descrise mai sus pot fi așezate fără prea mare dificultate pe hârtie de către experții proprii sau cooptați, acțiunile 4 și 5 au această componentă consultativă ce poate să varieze în timp, de la patru la şase luni. Prin urmare, perioada decembrie 2020 – aprilie 2021 este insuficientă pentru derularea unui proces temeinic de pregătire a implementării astfel încât, în final, România să absoarbă corespunzător resursele financiare alocate prin Fondul de Modernizare.

Totusi, cu o planificare atentă, în consens politic și într-un cadru de consultare publică amplă, statul român poate crea până la jumătatea anului 2021 un cadrul instituțional și legal adecvat implementării Fondului de Modernizare, astfel încât să-și promoveze proiectele strategice, până la sfarșitul anului 2021.

Ce trebuie să facă viitorii beneficiari? Potențialii investitori trebuie să fie pro-activi și să-și pregătească proiectele, în linie cu cerințele naționale cunoscute și obligatorii. Astfel, pentru a face trecerea de la ideile de proiecte generate în octombrie 2020 la proiecte mature ce pot fi promovate începând în 2021, obiectivele de investitii trebuie să urmeze cerințele HG 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice și să deruleze, după caz, o procedură de evaluare a impactului asupra mediului, conform Legii 292/2018. Cu sau fără întârzierile de punere în aplicare a acestui mecanism de finanțare, Romania va implementa această nouă facilitate și are obligații de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile și de creștere a eficienței energetice.

Drept urmare, investitorii și companiile de utilități au generat idei de proiecte, fără însă a avea o vizibilitate legată de finalitatea demersului.

Cristina Bădică este Director în cadrul în cadrul RomCapital Invest SA, responsabilă cu fondurile europene disponibile pentru mediu și energie, cu programele și politicile publice pentru mediu și schimbări climatice. Specialist in planificare strategică, programare, reorganizare, restructurarare, din cei 20 de ani de experiență generală, aprox. 7 ani a coordonat pregatirea, evaluarea si monitorizarea proiectelor de mediu în cadrul administrației centrale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.