RADET

Firea taie 37% din banii pentru subvenţia energiei termice din Bucureşti

Rectificarea bugetului Primăriei Capitale, care va fi supusă votului Consiliului General în data de 26 iunie, presupune scăderea substanţială a sumelor plătite de Primărie în contul subvenţiei la apă caldă şi căldură.

Rectificarea bugetului Primăriei Capitale, care va fi supusă votului Consiliului General în data de 26 iunie, presupune scăderea substanţială a sumelor plătite de Primărie în contul subvenţiei la apă caldă şi căldură.

Subvenţia pentru acoperirarea diferenţei dintre costul de şi tariful aprobat pentru furnizarea energiei termice scade, în acest an, de la 800 de milioane de lei, valoarea bugetată iniţial, la 500 de milioane de lei, după rectificare, potrivit proiectului de rectificare bugetară al Primăriei.

Nu este clar dacă această reducere este ca urmare a faptului că Primăria, care este restantă la plata acestei subvenţii de care depinde alimentarea cu apă caldă şi căldură a Bucureştiului, a contractat un credit de la Trezorerie pentru plata ei, sau această subvenţie va fi diminuată efectiv, ceea ce înseamnă că vor creşte facturile la apă caldă şi căldură ale bucureştenilor.

La începutul acestei luni, Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că oraşul este “în faliment nedeclarat”, date fiind reducerea transferurilor de la bugetul central.

Totul a pornit de la subvenţia pentru apă caldă şi căldură. În ciuda avertismentelor repetate, s-a ajuns ca, la finalul lui mai, să se găsească o soluţie de avarie pentru plata subvenţiei restante la apă caldă şi căldură: după ce Guvernul a elaborat un act normativ prin care Primăriile pot accesa credite de la Trezorerie, Primăria Bucureşti a contractat a un credit de 462 de milioane de lei, rambursabil în 20 de ani. Acesta a fost punctul culminant, care a făcut-o pe Firea să pronunţe cuvântul „faliment”: primăria a ajuns să se împrumute pentru a plăti o subvenţie restantă.

A ajuns la împrumut pentru că nu mai avea ce face: deja la finalul lunii mai nu plătise subvenţia aferentă consumului lunii ianuarie, factură emisă în februarie, cu termen de plată 90 de zile, adică începutul lui mai. Primarul a spus că oraşul nu mai are bani pentru că bugetele autorităţilor locale din România sunt sărăcite pentru că Guvernul a redus în acest an alocările de la bugetul central. Anul trecut, aceste plăţi au fost făcute, ba chiar primăria a plătit şi în avans gazele pentru centralele care fac apă caldă şi căldură.

Amintim că populaţia Bucureştiului plăteşte RADET apa caldă şi căldura la preţul de 163 de lei Gigacaloria, cel mai mic din ţară, subvenţionat, în condiţiile în care preţul de cost pentru populaţie este de 398 de lei. Mai mult de jumătate de million de locuinţe din Bucureşti sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

 


There are no comments

Add yours