mn

Fermierii români au început să folosească biogazul

Deşi cu un potenţial uriaş la obţinerea biogazului din surse agricole, ţara noastră se poziţionează pe ultimele locuri în UE la exploatarea acestui tip de resursă regenerabilă.

Dacă înainte de 1990, numărul instalaţiilor de biogaz era de ordinul sutelor, acum discutăm de centrale ce pot fi numărate pe degete

Aproape toate materiile organice de origine animală şi vegetală pot fi fermentate, în anumite condiţii, pentru a obţine biogaz. Se poate obţine astfel nu doar energie ieftină, dar se rezolvă rezonabil şi problema unor deşeuri. De câţiva ani, într-un ritm lent comparativ cu alte state UE, în România s-a reluat construcţia cu tehnologii moderne a instalaţiilor de producere a biogazului, la ferme. Agricultorii conştientizează importanţa unor astfel de generatoare de energie ieftină, însă reclamă cadrul legislativ restrictiv şi lipsa de finanţare.

Cum să devii independent energetic

Marin Moraru, directorul general al grupului Marex din Brăila, companie care rulează anual 150 de milioane de euro din creşterea porcilor, procesarea cărnii şi agricultură, a avut în plan încă din anul 2005 construirea unei centrale cu biogaz. Drumul s-a dovedit însă a fi unul destul de anevoios, doar aprobarea documentaţiei durând nu mai puţin de 26 de luni.

„Investiţia într-o astfel de instalaţie este una mare, costurile se vor ridica la şase milioane de euro. Proiectul a fost gândit din 2005, iar documentaţia depusă în aprilie 2010 a fost aprobată abia în august 2012. Investiţia a fost gândită pentru a putea ţine sub control costurile grupului. Am zis că avem la dispoziţie un zăcământ, ce trebuie exploatat. O astfel de investiţie va scădea costurile, vom fi independenţi energetic”, a declarat directorul general de la Marex Brăila.

Marin Moraru mai spune că înainte de a lua decizia construirii unei centrale cu biogaz, a avut ocazia să vadă funcţionând peste 50 de astfel de instalaţii, la ferme din întreaga lume.
„Am mers prin toată Europa, dar şi în alte zone şi am văzut cât de eficiente sunt astfel de centrale în cazul fermelor agrozootehnice. Construcţia centralei noastre care va utiliza drept combustibil dejecţiile animalelor de la ferma din Gropeni, va putea fi finalizată la sfârşitul acestui an şi va avea o capacitate de 1 MW. Vom scăpa astfel de costurile gazului metan şi a electricităţii”, a menţionat Moraru.

O fermă avicolă din Vaslui produce şi vinde electricitate

Producătorul vasluian de ouă Avicom şi-a asigurat deja independenţa energetică prin punerea în funcţiune, încă de anul trecut, a unei centrale pe biogaz care foloseşte ca ingredient principal găinaţul de pasăre. Construcţia instalaţiei a durat trei ani şi a fost realizată prin intermediul unui proiect european.

Radu Ticu, inginerul care se ocupă de exploatarea centralei declară că în prezent centrala alimentată cu dejecţii de la păsări, dar şi cu un supliment de plante energetice asigură 340 kW şi poate ajunge la o capacitate de 500 kW. „Lucrurile sunt un pic mai complicate în practică. De fapt, în contabilitate lucrurile sunt separate cumva.

Electricitatea produsă o vindem, o livrăm în sistemul energetic. Electricitatea necesară se cumpără. Însă, capacitatea instalaţiei acoperă tot necesarul energetic al fermei şi aproape încă pe atât pentru a putea livra şi altora. A fost mult de lucru până la punerea în funcţiune, a durat trei ani, au fost şi unele neclarităţi legislative, dar la final centrala a fost dată cu succes în funcţiune”, a precizat Ticu.

2.000 de vaci vor produce 620 kW

„Cred că toţi fermierii visează să aibă o centrală pe biogaz. Poblema este însă una a finanţării şi a dimensiunii afacerii. O centrală pe biogaz costă destul de mult. Timp de zece ani am fost la zeci de ferme din toata Europa să vad astfel de instalaţii. M-am hotărât să fac şi eu o astfel de centrală, proiectul este deja gata şi construcţia va fi gata în 2014”, spune Nicuşor Şerban, fermier din Ialomiţa.

Acesta afirmă că există suficiente resurse în ţară pentru documentare şi execuţie de proiect dacă eşti hotărât şi ai suficienţi bani să-ţi construieşti o centrală pe biogaz. „Sunt în ţară destule firme cu ofertă consistentă pentru cei care doresc să realizeze o instalaţie pe biogaz. Orice firmă îţi alegi, te şi duce în ţară sau străinătate să-ţi arate un exemplu concret”, a precizat Şerban.

Centrala pe biogaz a fermierului din Drăgoeşti – Ialomiţa necesită o investiţie de 2,5 milioane euro şi va produce la final 650 kW, ceea ce va asigura dublul consumului energetic al fermei dimensionată pentru un număr de 2.000 de capete de vaci.

Instalaţie pe biogaz funcţională din anii ’80

Instalaţiile care produc biogazul pot fi dimensionate după mărimea gospodăriei, a fermei. Lucrurile se complică şi implică finanţare mai mare dacă discutăm de tehnologiile moderne de cogenerare, când biogazul este convertit în electricitate, iar eficienţa se discută de la 100 kW în sus.

Trebuie menţionat că, de exemplu, în judeţul Harghita, la Vlăhiţa există încă în funcţiune o instalaţie de producere a biogazului de uz gospodăresc şi care a fost construită în anii ’80.

“Chiar dacă în ultima perioadă, la noi, se face simţită o campanie agresivă împotriva surselor de energie regenerabile, trebuie să înţelegem că acesta este viitorul. Biogazul este o resursă regenerabilă cu un potenţial uriaş în România. Înainte de 1990, în România existau sute de astfel de instalaţii pe biogaz. Problema a fost că tehnologia nu era dezvoltată şi toate se făceau la ordin. Acum lucrurile s-au schimbat, tehnologia este superioară, randamentele sunt foarte bune şi se rezolvă două probleme, producerea de energie regenerabilă şi se reduce poluarea”, a precizat Jean Constantinescu, expert în energie.

În prezent, dacă în Germania există aproape 5.000 de astfel de centrale funcţionale, în România dacă sunt 7-8 astfel de instalaţii care să deservească ferme agrozootehnice. În afară de cei menţionaţi şi de firmele care au obţinut avize de racordare, în ultimii ani au mai anunţat intenţia de-a investi în acest domeniu Gigi Becali, când încă avea Avicola Iaşi, dar şi Aaylex Trading, deţinătoarea Avicola Buzău.

Producţia de energie în centrale pe biogaz este subvenţionată de către consumatorii români prin sistemul certificatelor verzi. Pentru fiecare MWh livrat în sistem un producător de energie primeşte trei certificate verzi care costă pe piaţă între 27 şi 54 de euro. În plus, producătorul primeşte şi bani pe vânzarea propriu-zisă de curent.

INVESTITORI INTERESAŢI DE BIOGAZ

La 1 martie 2013, la nivel naţional, existau doar 12 proiecte cu avize tehnice sau contracte de racordare valabile, conform datelor Transelectrica

 

Avize Tehnice de Racordare
Companie Judeţ Putere instalată (MW)
Ecobiogaz SRL Ilfov 14
Biogas Nord Camin SRL Satu Mare 2,7
Luca Energy SRL Bihor 2,1
Marex SA Brăila 2
Eco Energia Braşov SA Braşov 1,98
Gerro Utilaje SRL Alba 1,32
Luco Sdiov Consulting SRL Suceava 0,526
Prod Import Tulcea 0,5
Modlift Brăila 0,5
Contracte de Racordare
Companie Judeţ Putere instalată (MW)
MB Norus Biogaz SRL Neamţ 3,3
Prod Import CDC Tulcea 0,5
Avicom SRL Vaslui 0,34
Total 29,79

Citeşte şi cât de profitabilă este mica producţie de energie verde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.