Falimentul sistemului centralizat de încălzire, în cifre

Datoriile totale ale furnizorilor de energie termică în sistem centralizat din orașele României depășesc un miliard de euro. Facturile neîncasate de ei abia dacă ajung la jumătate din sumă.

La finalul anului trecut, agenţii economici care furnizau agent termic în sistem centralizat aveau datorii totale de peste 4,5 miliarde de lei. În acelaşi timp, creanţele pe care le aveau de încasat se ridică la nici 2,1 miliarde de lei, deci mai puţin de jumătate din valoarea datoriilor. Ca atare, chiar dacă, printr-o măsură administrativă magică, se elimină blocajul financiar din sistem, furnizorii de căldură şi apă caldă tot rămân pe minus cu 2,4 miliarde de lei.

Cui au de dat bani

Potrivit Autorităţii de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), datoriile furnizorilor de apă caldă şi căldură se împart astfel:

Furnizori de combustibili – 1.199.388.000 lei

Furnizori de energie termică – 779.176.000 lei

Furnizori de energie electrică – 38.240.000 lei

Furnizori de apă – 47.317.000 lei

Bugetul general consolidat al statului – 402.763.900 lei

Bugetul local – 86.863.660 lei

Alte datorii – 1.949.674.340 lei

De unde au de încasat bani

Iată şi tabelul creanţelor societăţilor care asigură serviciul de termoficare, conform aceleiaşi surse.

Bugetul de stat – 243.135.670 lei

Bugetul local (mii lei) – 897.639.070 lei

Agenţi economici şi instituţii publice – 165.529.420 lei

Populaţie – 664.571.440 lei

Altele – 116.970.650 lei.

Ca atare, chiar şi în condiţiile în care bugetele şi-ar plăti datoriile către serviciile de alimentare cu energie termică, datorii rezultate în principal din subvenţiile neplătite, sistemul de termoficare n-ar putea să-şi plătească, în totalitate, nici măcar furnizorii.

Pe de altă parte, sistemul centralizat mai deserveşte, la ora actuală, doar 1,55 milioane de apartamente, ca atare, în medie şi teoretic, de la fiecare apartament încă branşat operatorii au de recuperat o datorie istorică de 426 de lei pentru apa caldă şi căldura consumate dar neplătite, asta în condiţiile în care preţul la consumator este, în multe zone ale ţării, încă inferior costului de producţie. Efectele unei tăieri generalizate a subvenţiilor la căldură sunt previzibile.

Iată care este raportul dintre datorii şi creanţe pe cele opt regiuni de dezvoltare ale României, cu precizarea că doar într-una dintre ele sumele de încasat sunt mai mari decît cele care trebuie plătite:

Nord-Est Botoşani: datorii de 712.761.000 lei, creanţe de 224.531.000 lei, raport de 317,44%

Sud-Est Galaţi: datorii de 658.928.000 lei, creanţe de 331.851.210 lei, raport de 198,56%

Sud-Muntenia Ploieşti: datorii de 74.705.000 lei, creanţe de 38.663.200 lei, raport de 193,22%

Sud-Vest Oltenia Slatina: datorii de 250.738.000 lei, creanţe de 222.123.000 lei raport de 112,88%

Vest Deva: datorii de 298.066.000 lei, creanţe de 247.680.640 lei, raport de 120,34%.

Centru Alba Iulia: datorii de 461.029.000 lei, creanțe de 94.919.000 lei, raport de 485,7%

Nord Vest Bistrița: datorii de 59.326.000 lei, creanțe de 76.408.000 lei, raport de 77,64%

București-Ilfov: datorii de 1.987.871.000 lei, creanțe de 851.670.000 lei, raport de 233%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.