Rusia a exportat anul trecut aproape 200 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare parte către ţări europene. Potrivit unui raport al BP, exporturile ruseşti au reprezentat o cincime din cât gaz s-a tranzacţionat între toate ţările lumii, anul trecut. Care sunt cei mai mari clienţi europeni?
1.Germania. Economia numărul 1 a Europei a beneficiat anul trecut de 34,43 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, companiile nemţeşti fiind primul client al Gazprom din toată lumea, lucru care explică şi relaţiile strânse dintre cele două state. Cu toate acestea, Germania are o politică inteligentă de diversificare a surselor de gaz. Pe lângă cele 34 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, mai importă 30,2 miliarde din Norvegia. Nu în ultimul rând pe lista ţărilor importatoare se află Olanda, cu 24,2 miliarde de metri cubi. Astfel, livrările din Rusia acoperă sub 40% din totalul importurilor.
2. Ucraina. Vecinul vestic al Federaţiei Ruse importă 33,03 miliarde de metri cubi de gaz, gigantul rusesc Gazprom fiind singurul furnizor al ţării. O relaţie destul de tensionată în ultima vreme, ştiută fiind criza gazelor de acum doi ani, când mai multe ţări europene au fost lăsate în frig de o dispută comercială între cele două state. Scenariu care n-ar fi imposibil să se repete: Rusia a anunţat că va dubla preţul gazelor către Ucraina, spre sfârşitul anului, iar Ucraina contestă modalitatea de calcul a tarifelor. Un diferend încă nerezolvat, iar Comisia Europeană, care a cerut garanţii financiare Ucrainei că nu va întrerupe din nou tranzitul către Europa, a trebuit să se mulţumească doar cu promisiuni verbale.
3. Belarus. Alt vecin european al Rusiei, fosta republică sovietică a importat de la Gazprom 19,52 miliarde de metri cubi de gaze, compania rusă fiind, din nou, singurul furnizor. Nici relaţia Belarusului cu Rusia n-a fost lină: anul trecut livrările au fost diminuate dramatic, din cauza datoriilor acumulate către Gazprom asta după ce, în 2004, au fost sistate complet, Rusia acuzând Belarusul că fură pur şi simplu din gazul destinat consumatorilor europeni. Criza s-a rezolvat ulterior “ruseşte”: Gazprom a preluat 50% din operatorul naţional al reţelei din Belarus, oferind în schimb un preţ preferenţial la gaz.
4. Turcia. Vechiul inamic se dovedeşte acum un partener preţios. Turcia a importat anul trecut 16,64 miliarde de metri cubi de gaz din Rusia, aceasta fiind principalul furnizor. Dar nu singurul: importurile din Iran s-au ridicat la 7,77 miliarde de metri cubi, iar cele din Azerbaidjan la 4,35 miliarde. În plus, Turcia se foloseşte din plin de avantajul litoralului, importând cantităţi masive de gaz lichefiat: 3,87 miliarde de metri cubi din Algeria, 1,92 miliarde din Qatar şi 1,26 miliarde din Nigeria. Totuşi, nu trebuie uitat că Rusia a decis să construiască o conductă specială pentru a livra gaz în Turcia fără a tranzita alte state: din 2005 este funcţional gazoductul Blue Stream, care leagă cele două ţări pe sub Marea Neagră.
5. Italia. Cu importuri de 14,2 miliarde de metri cubi, Italia este ultima ţară din acest clasament. Şi este singura în care gazul rusesc nu ocupă primul loc la importuri. Italia importă cel mai mult gaz din Algeria, atât lichefiat, cât şi prin conducte, în total 27,56 miliarde de metri cubi. Alţi mari furnizori au fost, în 2010, Libia lui Gaddafi (9,41 miliarde de metri cubi), Olanda (8,11 miliarde) şi Qatarul, de unde se importă exclusiv LNG-6,18 miliarde de tone. Cu un asemenea consum, Italia nu avea cum să nu intre în planurile Gazprom. Unul dintre punctele terminus ale gazoductului South Stream, puternic susţinut de Rusia, este în sud-estul Italiei, iar compania ENI este parte a proiectului.
