Ţările europene au apelat la o serie de măsuri pentru a amortiza şocul dat de scumpirile energiei, de la cecuri în Franţa, la ajutoare pentru benzină în Portugalia, relatează El Pais, citată de Agerpres
Conform unei analize publicate în cotidianul spaniol, aproape 20 de ţări de pe Vechiul Continent „au schimbat foaia” pentru a reduce impactul asupra buzunarelor consumatorilor, în contextul nemulţumirilor sociale.
Criza energetică s-a strecurat în dezbaterile europene puţin câte puţin, pe măsură ce problema gazelor naturale s-a extins în blocul comunitar. În septembrie, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nici nu a menţionat problema în discursul său privind starea Uniunii. O lună şi jumătate mai târziu, după presiunea unei „înţelegeri energetice”, condusă de Spania, se află printre preocupările principale ale UE şi obligă liderii europeni să „stea până târziu în noapte” pentru a ajunge la acorduri, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută în Consiliul European, scrie El Pais.
Dependenţa energetică
Preţurile angro ale electricităţii au crescut în UE cu 200%, în medie, în ultimul an, şi enorma dependenţă de importurile de gaze (90% vin din afara Uniunii, în special din Rusia) creşte expunerea la volatilitate şi la capriciile pieţei. Dar, momentan, nu există soluţii comunitare privind măsura de a contracara „vârful energetic” pe termen scurt, doar compromisul de „a încerca crearea de rezerve strategice” şi achiziţiile comune, şi de a analiza funcţionarea pieţei de electricitate, de gaze şi de comercializare a drepturilor de emisii de CO2.
În schimb, Executivul comunitar a dat prioritate măsurilor naţionale care să permită să se intervină în cazul persoanelor şi companiilor vulnerabile prin intermediul ajutoarelor, subvenţiilor sau exceptărilor fiscale, fără a fi nevoie să se schimbe măcar o virgulă din actualul cadru legislativ. Fantasma vestelor galbene şi alte evenimente similare de proteste se derulează şi nimănui nu îi scapă faptul că preţurile ridicate sunt „cel mai bun combustibil” posibil pentru mişcări extremiste, mai relatează El Pais.
Până în prezent, 19 dintre cele 27 de state membre au comunicat Comisiei aplicarea sau intenţia de a aplica un anumit tip de iniţiativă pentru a face faţă crizei electricităţii: de la tarife sociale la bonuri energetice, trecând prin mecanisme pentru a evita deconectarea de la reţea sau inclusiv ajutoare directe în bani pentru a contracara scumpirea benzinei. Spania este una dintre puţinele ţări care au acţionat pe toate fronturile pentru a combate scumpirile de pe piaţa de energie.
Astfel, conform analizei, la tarife sociale au apelat Spania, Belgia, Bulgaria, Franţa, Grecia şi Portugalia, la subvenţii Spania, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia şi România, iar pe partea de taxe măsuri au luat Spania, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia şi Slovacia.
Franţa: Cecuri, de teama vestelor galbene
Presiunile determinate de creşterea preţurilor la electricitate sunt mai puţin presante decât în alte ţări, deoarece scumpirea generalizată are loc o singură dată, la începutul anului. Vremurile însă nu sunt favorabile: alegerile prezidenţiale apar în scenă – au mai rămas numai şase luni până la chemarea la urne- şi precampania este lansată. În acest context, problema electricităţii, adăugată la scumpirea cu 12% a gazelor, de la 1 octombrie, şi creşterea constantă a preţurilor la benzină, s-au transformat într-o temă politică fierbinte într-o ţară în care cele mai grave proteste recente, cele ale vestelor galbene, au luat naştere cu siguranţă din cauza preţurilor la carburanţi, menţionează analiza publicată de El Pais.
După scumpirea din octombrie, Guvernul liberalului Emmanuel Macron a plafonat preţul la gaze iniţial până în aprilie 2022, şi ulterior, până la finele anului viitor. Acest „scut tarifar” va influenţa şi electricitatea, care se va scumpi cu numai 4% în februarie. În plus, şase milioane de gospodării cu venituri mici ar trebui să primească la finele anului „un cec energetic” de 100 de euro. Şi toţi francezii care câştigă mai puţin de 2.000 de euro net circa 38 de milioane vor primi, de asemenea, o „indemnizaţie de inflaţie” unică, de 100 de euro, pentru a compensa scumpirea carburanţilor.
Portugalia: Zece cenţi pe litrul de carburanţi, scăderea taxelor şi ajutoare pentru transport
Pe 10 noiembrie va intra în vigoare măsura cea mai directă adoptată de Executivul socialistului Antonio Costa pentru a încerca să atenueze efectul scumpirii combustibililor: statul va înapoia 10 cenţi pe litrul de carburant cumpărat, până la 31 martie 2022. Va fi un plafon de 50 de litri pe lună de persoană, astfel că maximul ce se va putea restitui fiecărui consumator va fi cinci euro pe lună, iar costurile pentru Trezorerie vor fi de circa 133 milioane.
Subvenţionarea consumului de combustibili se adaugă la reducerea taxelor pentru produsele petroliere şi energetice, decisă pe 15 octombrie. Această diminuare, cu caracter extraordinar, este de doi cenţi pe litrul de benzină fără plumb şi de un cent pe litrul de motorină. În plus, Guvenul a îngheţat taxa pe carbon până în martie 2022. Portofoliul de ajutoare vizează, de asemenea, compensaţii pentru companiile de transport de călători (autobuze şi taxiuri) şi ajutoare fiscale pentru sectorul de transport de mărfuri.
Portugalia a redus deja TVA la electricitate chiar înainte de actuala criză a preţurilor: de la 23% la 13% pentru primii 100 kWh consumaţi lunar pentru 86% dintre gospodării, cele care au contractat puterea cea mai mică. În martie a fost extins profilul beneficiarilor, fiind incluse familiile numeroase, într-o măsură fiscală care are caracter permanent. Dar, escaladarea preţurilor din ultimele luni a forţat noi măsuri: au fost reduse semnificativ tarifele pentru accesul în reţea până în 2022, unul dintre elementele care influenţează factura finală. O diminuare care, se estimează, se va traduce cu o scădere medie de 35% în factura finală a consumatorilor.
Italia: Două miliarde în alocaţii pentru gaze şi energie electrică
Italia a aprobat un decret la finele lunii septembrie graţie căruia facturile la electricitate şi gaze se vor reduce. Măsura include o scădere a TVA la gazele naturale, care era de 10% şi 22%, în funcţie de consum, la 5%. În plus, se vor elimina costurile de întreţinere, independente de consum. Bugetele pentru 2022, prezentate recent de premierul Mario Draghi, prevăd două miliarde euro în alocaţii pentru a combate efectele preţurilor la gaze şi curent electric.
Pentru electricitate, Executivul a analizat, de asemenea, îngheţarea creşterii tarifelor pentru toate persoanele care aveau deja bonul social electric (o reducere în factură pentru familiile în condiţii de precaritate economică sau fizică). Beneficiarii sunt trei milioane de „nuclee familiale” care îi includ pe cei cu un venit mai mic de 8.265 euro, care au cel puţin patru copii şi un venit sub 20.000 de euro, beneficiari de rentă socială sau bolnavi grav. Aceeaşi măsură se aplică şi altor 2,5 milioane de persoane care beneficiază de bonul social pentru gaze. În plus, în octombrie, noiembrie şi decembrie se vor elimina şi costurile de gestionare a facturilor pentru aproape şase milioane de companii mici şi foarte mici şi aproape 29 milioane de consumatori casnici, potrivit El Pais.
Germania: reduceri de taxe pentru regenerabile şi ajutoare pentru familii
Şi în Berlin au crescut grijile generate de creşterea preţurilor la energie în faţa venirii iernii, dar măsurile sunt mai modeste în aşteptarea formării unui nou Executiv. Nu numai gazele naturale sunt cele care s-au scumpit semnificativ de la începutul anului, ci şi electricitatea şi benzina. Dar, Germania beneficiază de faptul că multe contracte de furnizare de gaze s-au semnat pe termen lung, şi de aceea scumpirea încă nu s-a repercutat asupra consumatorilor finali.
Totuşi, sunt măsuri cu care Guvernul are încredere că va ajuta la moderarea efectului unei viitoare lovituri pentru industrie şi gospodării. Începând din ianuarie, se va diminua cu 43% taxa cu care germanii subvenţionează expansiunea regenerabilelor. Executivul speră ca furnizorii de energie să transfere această reducere la clienţi. De asemenea, a crescut numărul beneficiarilor de ajutoare pentru locuinţă destinate familiilor cu dificultăţi în a plăti chiria sau cheltuielile locuinţei: se calculează că vor fi 640.000 beneficiari în plus.
În Germania există, de asemenea, un bon de mobilitate cu care se subvenţionează naveta lungă a angajaţilor cu resurse reduse, măsură care va fi extinsă în 2022.
Ministrul Economiei, Peter Altmaier, a spus, în urmă cu câteva zile, că noul Executiv, probabil o coaliţie formată din socialdemocraţi, verzi şi liberali, „va trebui să ia în calcul alte măsuri pe termen scurt”. Guvernului Angelei Merkel, de exemplu, a fost împotriva intervenţiei pe pieţele energetice, conform El Pais.
Ţările de Jos: Mai puţine impozite pentru a depăşi această perioadă
Deşi departe de cifrele din Spania, piaţa de electricitate olandeză a depăşit deja 100 de euro/MWh şi creşterea ar putea presupune până la 50% în plus la facturi. În faţa acestei situaţii, Guvernul a decis în octombrie să compenseze majorarea cu o reducere a impozitelor în 2022, o măsură că va însemna 400 euro pe an economie pentru gospodării. De asemenea, 500 milioane euro vor fi destinaţi pentru a atenua cheltuielile cu energia ale întreprinderilor mici şi mijlocii şi 150 milioane euro pentru a îmbunătăţi izolarea locuinţelor. În total, măsurile aprobate însumează 3,2 miliarde şi reducerea impozitelor va începe din 1 ianuarie 2022.
Între 8% şi 10% dintre gospodăriile olandeze au semnate contracte de furnizare care expiră în următoarele trei luni şi care, astfel, vor fi afectate de scumpiri. Şi alte 44% dispun de un contract expus- de două ori pe an – fluctuaţiilor de preţuri la gaze şi energie electrică. Restul au un tarif fix lunar stabilit în prealabil pe baza unei estimări de consum, contract ce se menţine între unu şi trei ani.
Circa 142.000 de familii au trebui să fixeze termostatul mai jos şi fac duşuri mai scurte pentru a plutea plăti energia, conform unui studiu al Organizaţiei pentru Cercetare Ştiinţifică Aplicată (TNO).
Marea Britanie: plafonarea preţurilor produce, momentan, şocuri
În 2019, Guvernul conservator, pe atunci condus de Theresa May, a impus aşa numita „energy price cap” (limită în preţul energiei) pentru a evita ca excesivele fluctuaţii ale unei pieţe liberalizate din deceniul 90 să lovească dur consumatorii. Autoritatea de reglementare (Ofgem) revizuieşte de două ori pe an preţul maxim pe care poate ajunge să-l plătească o gospodărie cu consum mediu. În realitate, ceea ce stabileşte este cantitatea maximă la care se poate ajunge să fie plătită pe unitate energetică, dar multe locuinţe nu au nici măcar contoare de gaze sau electricitate, iar companiile le dau o estimare lunară.
Ultima revizuire, calculată în august dar în vigoare de la 1 octombrie, situează tariful anual maxim la 1.515 euro. Cu acest sistem, mulţi dintre operatorii care nu au producţie de energie proprie şi nici capacităţi de înmagazinare şi au oferit contracte „foarte temerare” clienţilor, au trebui să închidă afacerea. Conturile lor, prin lege, trebuie asumate de operatori mai puternici, obligaţi că subscrie inclusiv la condiţiile avantajoase pe care le-a semnat consumatorul. În această situaţie de enormă tensiune, sunt multe voci care cer revizuiri mai frecvente ale preţurilor maxime la energie şi experţii anticipează deja că următoarea, din aprilie, va creşte facturile gospodăriilor cu cel puţin 30%.
În ceea ce priveşte industriile cu consum energetic ridicat, pe care preţurile mari le-au pus în situaţii foarte riscante, necesitatea de a le ajuta sau nu cu bani publici a dus în ultimele săptămâni la confruntări serioase în cadrul Guvernului lui Boris Johnson. Kwasi Kwarteng, ministrul Industriei, a susţinut necesitatea de a salva sectoare cheie precum cel al oţelului, industriei chimice sau ceramice. Ministrul Economiei, Rishi Sunak, a avut obiecţii serioase la ideea de a destina, ca în timpul crizei financiare anterioare, banii contribuabililor pentru salvarea companiilor în dificultate. Cei din jurul lui Johnson au înclinat de partea lui Kwarteng, forţând Tezaurul britanic să găsească o soluţie. Şi se adaugă încă două probleme: nu se doreşte să se creeze imaginea că însuşi Guvernul care pregăteşte COP26, summit-ul de mediu de la Glasgow, se angajează să dea ajutoare companiilor mari consumatoare de energie şi nu se doreşte, în niciun caz, să fie asumate ajutoare pe termen lung. Abordarea se concentrează, mai degrabă, pe împrumuturi pe termen scurt sau un tip garanţii financiare.
