Uniunea Europeană are ţinte ambiţioase privind decarbonizarea economiei europene, electrificare şi extinderea energiei obţinute din surse regenerabile. Însă, în ceea ce priveşte aportul propriei industrii la efortul continental şi global al reducerii emisiilor de dioxid de carbon, lucrurile nu merg deloc bine pentru bătrânul continent.
Europa are drept ţintă ca, în anul 2030, 32% din toată energia consumată să provină din surse regenerabile. În anul 2050, ar trebui ca Europa să ajungă la celebra carbon-zero emissions. În acelaşi an, ar trebui ca, în cel mai pesimist scenariu, 30% din transport să folosească electricitate, în loc de combustibili fosili. Şi acestea sunt doar câteva ţinte.
Europa doreşte să îşi menţină avansul tehnologiei în lume, şi, mai mult, îşi doreşte şi ca industria sa să fie prima din lume cea care să “aprindă lumina”, în beneficiul propriilor cetăţeni, inclusiv. Însă competiţia globală este acerbă şi, dacă firmele europene nu se vor mişca mai bine şi mai repede, vor rămâne şi mai în urmă. Mai ales că trendul nu pare foarte favorabil.
În 2008, Vestas, compania din Danemarca, ţara care a pus prima turbină eoliană în uz, în anii ’70, era cel mai mare producător de turbine eoliene din lume. În 2015, este a doua, pentru că prima este firma chineză Goldwin. În 2008, din primii cinci producători de turbine din lume, patru erau europeni. În 2015, mai sunt doar trei. În top 10, în 2016, cinci erau companii din China, în timp de în 2008 erau doar trei.
UE este regiunea care militează cel mai mult, inclusiv prin reglementări, pentru transportul electric. Însă, în 2016, în top 10 al producătorilor de maşini electrice şi hibride sunt doar trei companii din UE. Prima este compania chineză BYD iar a doua Tesla. Europa are doar Volkswagen, BMW şi Renault. Iar trendul nu ne este deloc favorabil.
Împreună, cele trei mărci europene deţineau în 2016 o cotă de piaţă globală pentru acest tip de vehicule de 19,4%. Liderul pieţei, BYD, avea 13,2%. În 2017, chinezii au câştigat 1,9% din piaţă, iar cele trei companii europene au pierdut, cumulat, 4,7%.
Maşinile electrice au nevoie de baterii. Nu, nici aici Europa nu stă bine. Până în anul 2020, 84% din producţia de baterii litiu-ion va veni din China şi din Statele Unite. Chinezii de la CATL, cel mai mare producător de baterii din lume, vor avea o capacitate, la ei acasă, de 50 GWh, în anul 2020. Asta în condiţiile în care capacitatea de producţie la nivel global va ajunge, în 2021, la 290 GWh, de la 90 GWh anul trecut. Creşterea mare va fi nu în Europa, ci în China.
În ansamblu, în anul 2017, la niveul global 8,8 milioane de oameni aveau un job în sectorul de producţie a energiei din surse regenerabile. Dintre aceştia, 3,88 milioane erau în China. Europa număra doar 1,26 milioane, dintre care un sfert doar în Germania. Cumulat, numărul de joburi din India şi Brazilia, îl depăşeşte pe cel din Europa.
