Pe fondul schimbărilor geopolitice intense, care sunt exacerbate de politicile tarifare – și nu numai – ale președintelui american Donald Trump, Europa caută să dezvolte rezerve neexploatate de gaze naturale în regiuni precum Cipru, România, Norvegia și Grecia. Scopul este de a spori securitatea energetică și de a reduce dependența de furnizorii străini, potrivit presei de specialitate.
Peisajul energetic al Europei se află la o răscruce. Între consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia și noua incertitudine declanșată de alianțele schimbătoare ale președintelui american Donald Trump și barajul de tarife, dependența Europei de furnizorii de energie străini instabili devine o problemă majoră, scrie portalul grecesc Energy Press.
Exporturile de gaze naturale ale Rusiei s-au redus după invadarea Ucrainei în 2022, iar acum comportamentul Statelor Unite, un furnizor cheie de gaze naturale lichefiate, adaugă o altă incertitudine. Sub președintele Donald Trump, alianțele schimbătoare și un val de tarife agresive amenință importurile constante de gaze lichefiate (LNG) pe care s-a bazat Europa de la începutul războiului.
Și având în vedere că vor mai dura ani pentru ca sursele de energie regenerabilă să domine paisajul energetic, gazul natural rămâne un combustibil esențial pentru tranziția ecologică.
În acest context, Oilprice.com conturează cele mai mari cinci zăcăminte de gaze naturalevneexploatate din Europa, pe o hartă de puternic interes grecesc.
Afrodita (Cipru): Rezerve: 0,1 până la 0,17 trilioane de metri cubi
În largul coastei Ciprului, în estul Mediteranei, câmpul Afrodita a început să fie dezvoltat în 2011 de Chevron, Noble Energy și Shell. Prognozele industriei vizează primul gaz până în 2027, dar progresul exploatării se blochează adesea pe fondul provocărilor. Turcia contestă pretențiile maritime ale Ciprului, ridicând riscuri geopolitice, în condițiile în care exploatarea de adâncime necesită investiții uriașe. Cipru are în vedere o conductă de gaze către Egipt sau dezvoltarea unei instalații de gaz natural lichefiat, dar există încă lipsuri de finanțare și infrastructură. Pentru sudul Europei, zăcământul reprezintă o opțiune vitală de aprovizionare, cu condiția să depășească întârzierile.
Neptun Deep (România): Rezerve: 0,1 trilioane de metri cubi
Câmpul Neptun Deep din România este situat în Marea Neagră, cuprinzând blocurile Domino și Pelican South descoperite în 2012 de OMV Petrom și ExxonMobil. ExxonMobil s-a retras în 2022, lăsând OMV Petrom și compania națională Romgaz să dezvolte proiectul care ar urma să demareze producția în 2027, cel târziu. Stimulată de criza din Ucraina, România vede acest lucru ca pe un impuls al aprovizionării interne și regionale, dar costul depășește 4 miliarde de euro, iar logistica offshore complică programul. Cu Europa Centrală în vizor, Neptun Deep se bazează pe asigurarea finanțării și pe o reglementare stabilă și previzibilă
Dvalin North (Norvegia): Rezerve: 0,00561 până la 0,0119 trilioane de metri cubi
Dvalin North din Norvegia, descoperit în 2021 de Wintershall Dea, este situat în Marea Norvegiei, cu producția programată pentru sfârșitul anilor 2020. Dimensiunea sa mai mică beneficiază de cadrul energetic stabilit al Norvegiei, legat de zăcământul Dvalin din apropiere pentru a limita costurile. Condițiile arctice și mediul dictează o dezvoltare lentă, dar fiabilitatea Norvegiei ca furnizor menține investiția viabilă. Deși modest, Dvalin North adaugă o piesă credibilă puzzle-ului gazelor naturale din Europa.
Calypso (Cipru): Rezerve: 0,06 până la 0,08 trilioane de metri cubi
Calypso a ieșit la lumină în 2018 prin Eni și TotalEnergies, cu rezerve încă în curs de evaluare. Nu există nicio cronologie de producție, deoarece totul depinde de forajele ulterioare.La fel ca și în cazul zăcământului Venus, se luptă cu obiecțiile Turciei și cu costul apelor adânci. Ciprul speră să-l combine cu Afrodita. Dacă va fi confirmat, Calypso ar putea consolida rolul Mediteranei în viitorul gazelor naturale al Europei.
Combinate, câmpurile Aphrodite, Neptun Deep, Dvalin North, Calypso și Kronos au 0,3 până la 0,4 trilioane de metri cubi de gaz neexploatat încă.
Acest număr este aproape de capacitatea inactivă rămasă a câmpului Groningen din Olanda, care a fost cel mai mare zăcământ din Europa, a cărui producție a fost oprită pe fondul avctivității seimice, de exemplu
Aceste câmpuri ar putea alimenta Europa făcând tranziția către sursele regenerabile, iar Aphrodite și Neptun Deep, fiecare depășind 0,1 trilioane de metri cubi , se aporopie de producție până în 2027. Dvalin North și Kronos oferă un impuls mai mic, în timp ce pentru Calypso se așteaptă încă date.
Și, deși există cu siguranță provocări în viitor – Ciprul se confruntă cu fricțiuni geopolitice și România se confruntă cu costuri și reglementări de mediu, integrate cu eficiență și tehnologie curată, aceste gaze ar putea înlocui combustibilii mai murdari, uşurând tranziția Europei spre un orizont durabil, potrivit aceleiași surse. Viteza este critică – întârzierile nu fac decât să prelungească dependența energetică a continentului, mai arată portalul grecesc.
Citește și:
