„Spuneam în 2018, la o conferinţă, două lucruri: primul – că în Marea Neagră sunt 200 de miliarde de metri cubi, iar al doilea lucru – că o suprataxare a gazelor va duce la reducerea competitivităţii acestor gaze, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa europeană unică a energiei”, a precizat Gal.
Potrivit acestuia, investiţile făcute până acum în Marea Neagră sunt de circa 3,5 miliarde de dolari, doar în explorare.
„Pentru a exploata aceste resurse şi a ajunge la un vârf de peste 10 miliarde de metri cubi (pe an – n.r.) ar însemna cel puţin 6-7 miliarde de dolari, sigur că nu oricine poate investi şi exploata aceste gaze”, a continuat el.
În opinia sa, descoperirile făcute în Marea Neagră românească ar putea rivaliza cu cele anunţate recent de turci.
„Există doi mari jucători în Marea Neagră, consorţiile Lukoil-Romgaz şi Exxon-Petrom, ambele consorţii au ajuns la nişte descoperiri care ar putea rivaliza cu descoperirea anunţată politic de vecinii noştri turci. Deci Marea Neagră pare să devină o mică Mare a Nordului, în următoarea perioadă, însă trebuie făcute investiţii serioase”, a arătat oficialul ANRM.
Cheia pentru ca aceste investiţii să se realizeze este o taxare redusă, a continuat Gal.
„Investitorii trebuie să aibă un profit de două cifre, nimeni nu va investi dacă nu va avea acest profit de două cifre. Este foarte important cum vor fi taxate. Dacă vor fi suprataxate, vom avea gaze scumpe, care nu vor fi competitive, iar preţul gazelor va creşte pe piaţa din România, întrucât marea majoritate a zăcămintelor sunt depletate, cu costuri mari, iar producţia aţi văzut că a scăzut în contextul pandemic mai mult decât declinul natural pe care noi îl prognozăm anual. Această reducere a investiţiilor din upstream, unde numărul de sonde săpate a scăzut cu 75%, va duce la un declin în anii următori, cu impact asupra pieţei gazelor”, a susţinut responsabilul Agenţiei de Resurse Minerale.
El a mai spus că în a doua jumătate a anului viitor se aşteaptă începerea producţiei în cele două zăcăminte offshore, Ana şi Doina, ale companiei Black Sea Oil and Gas, adică aproximativ un miliard de metri cubi pe an.
Ar trebuii sa învățăm sa nu ne mai vindem resursele și sa le scoatem noi direct.