Consumatorii casnici de gaze naturale din România, care acum plătesc preţuri reglementate de stat (la achiziţie), plăteau, la finalul anului trecut, adică în momentul în care Guvernul emitea celebra OUG/114, cel mai mic preţ din Uniunea Europeană, potrivit datelor DG Energy.
România a avut, în ultimul trimestru din 2018, cele mai mici preţuri la gazele naturale livrate populaţiei, potrivit raportului de piaţă al DG Energy, publicat recent. Astfel, la noi, după cele trei creşteri de preţuri successive care au avut loc de-a lungul anului trecut, preţul final a fost de 3,51 eurocenţi/kWh de gaz, cu 0,7 cenţi sub preţul plătit de Bulgaria şi cu 0,1 cenţi sub cel plătit de Ungaria.Faţă de Polonia şi Slovacia, preţul a fost cu 0,8 cenţi mai mic, iar faţă de Cehia cu 1,2 cenţi mai mic.
Cel mai scump gaz din UE este plătit de consumatorii casnici din Suedia, de trei ori şi jumătate mai mare faţă de cel plătit în România.
Media europeană este de 6,22 eurocenţi/kWh, deci preţul din România este de 56% din media europeană. Preţurile sunt valabile pentru tranşa de consum anual între 5,5 şi 55,6 MWh pe an. Iată graficul
Principalul motiv al preţului mai mic din România a fost gazul din producţia internă. Anul trecut, România şi-a asigurat spre 90% din consum din gazele extrase de Romgaz şi Petrom, la preţuri mai mici decât cele de import (77, respectiv, 80 de lei/MWh de gaz), adică circa 1,7 eurocenţi/kWh, preţ fără costurile de reţea şi taxe. Potrivit datelor DG Energy, preţul mediu al gazelor ruseşti importate în România în ultimul trimestru al anului trecut a fost de circa 2,6 eurocenţi/kWh, mai mare decât preţul aceluiaşi gaz rusesc livrat Bulgariei (2,2 cenţi) sau Greciei (2,3 cenţi), de exemplu.
Amintim că, pe baza acestor preţuri, Guvernul a emis în decembrie 2018 celebra OUG 114, prin care se plafontează preţul gazelor din producţia internă, pentru toţi consumatorii din România, la nivelul de 68 de lei/MWh, (circa 1,4 eurocenţi la cursul mediu de anul trecut) şi se re-reglementează preţul final plătit de consumatori. Motivaţia plafonării a fost tocmai faptul că preţurile pentru populaţie ar fi crescut foarte mult, pentru că urmau să fie recunoscute costurile ne-recunoscute în trecut cu achiziţia de gaze, în condiţiile în care şi preţurile din piaţă crescuseră foarte mult. Ulterior, OUG 114 a fost amendată, iat plafonarea la 68 de lei se aplică doar gazelor consumate de casnici şi de producătorii de energie termică pentru populaţie.
Mi se pare corect in comparatie cu cele mai mici salarii din Europa
Bulgarii au salarii mai mici. A, si sarbii.
Si unde e problema ca plătim cel mai putin ? Si totuși , in aceste condiții , avem furnizori cu profitabilitate foarte mare !
Aurel, Sandel, Morcovel, problema este ca intr-o economie reala pretul la gaze, pretul la paine, nivelul salariului vostru, totul este reglat automat de piata nu din pixul unuia din TR.
Dan, as mai completa ca nu peste mult timp o sa intelegem unde e teapa – asa cum s-a intamplat in toate cazurile cand guvernantii au decis cu forta sa ne faca un bine.
nu ştiu de ce tot faceti comparatii cu Suedia ,Germania şi alte tări al cărui PIB este de 30/40 de ori mai mare ca in Rom ,gănditi că salariu mediu in alte state care nu au gaze naturale in subsol este aproape de pretul plătit de Romăn care stă pe O PUNGĂ IMENSĂ DE GAZE !!!