Grupul francez Engie, din ce în ce mai implicat în segmentul biometanului în Europa, un gaz verde pe care îl vede ca o parte a tranziției energetice, ar urma să primească licența de furnizare și în România.
“Proiect de decizie și raport privind acordarea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de furnizare de biogaz/biometan, operatorului economic ENGIE ROMANIA S.A”. Aceasta este una dintre deciziile care ar urma să fie adoptată în viitoarea ședință a Comitetului de Reglementare al ANRE, din 5 noiembrie.
Engie, companie activă în România mai ales pe segmentul de distribuție și furnizare de gaze naturale, și-a crescut prezența pe zona de producție de energie electrică din surse regenerabile, având acum un portofoliu de 211 MW cu țintă de 1.000 MW la orizontul anului 2030. dar se preocupă și de utilizarea așa numitelor “gaze verzi” în tranziția energetică, incusiv a biometanului.
În 2023, Engie și-a stabilit ca obiectiv să producă 10 TWh de biometan pe an în întreaga Europă. “O contribuție esențială la decarbonizarea gazului, care, împreună cu electronul, joacă un rol indispensabil în reușita tranziției energetice”, spunea compania. În doar un an, Grupul și-a dublat deja capacitatea de biometan la aproximativ 1,2 TWh pe an. Engie a achiziționat 7 noi unități producătoare de biogaz în Europa: patru noi fabrici în Anglia, două în Țările de Jos și una în Belgia, cel mai recent. “În paralel, Engie lucrează la îmbunătățirea performanțelor instalațiilor sale și la dezvoltarea unor inovații precum lichefierea biometanului – care vor fi implementate pe diferitele sale site-uri europene”, anunța compania luna trecută, atunci când a cumpărat o unitate în Belgia.
Oficialii Engie au tot vorbit despre viitoarea utilizare a biometanului în România, aceasta având avantajul că nu presupune nicio modificare a actualei infrastructuri de gaze naturale.
„În momentul de faţă avem o problemă de ezitări. Probabil am avut şi politica asta să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă, avem gaz natural, mai întâi să îl exploatăm pe acesta, să facem electrificarea, că biometanul şi hidrogenul o să vină mai târziu. Din păcate, trebuie să ne mişcăm în paralel pentru că, altfel, foarte multe fonduri europene sunt disponibile pentru tehnologii de genul biometan sau hidrogen astăzi. Şi dacă nu le iei astăzi, dacă aştepţi până mâine, până devine tehnologie dovedită, s-ar putea să fie prea târziu pentru acele subvenţii”, spunea la finalul lui februarie Cristian Buzan, deputy general manager la Engie România. El a afirmat că, pe baza evoluțiilor altor tehnologii din sectorul regenerabilelor din trecut, este posibil ca proiectele de hidrogen sau biometan, care acum nu sunt fezabile din punct de vedere economic, să devină.
„Întotdeauna a implicat un cost. Dacă ne uităm în 2009-2010, solarele costau de 11-12 ori mai mult, eolienele de 4-5 ori, bateriile nici nu existau. Tehnologia a avansat, costurile au scăzut. În momentul de faţă ne îndreptăm spre hidrogen, biometan. În momentul de faţă, din ce am studiat noi, nu există un business-case de sine stătător pentru aceste tehnologii, vorbim de scalabilitate, nu de proiecte-pilot, dar ele vor veni. Nu zic să punem dorinţa înaintea mijloacelor, ci pur şi simplu trebuie să lucrăm cu toţii, companii, guverne, populaţie, să mergem spre acest deziderat”.
Citește și:
