Eliminarea subvenției la apă caldă și căldură, lansată de Gabriela Firea, este imposibilă momentan, pe legea actuală, iar alt proiect nu există.
„Pericol pentru bugetul familiilor din Bucuresti! Se va ajunge la triplarea facturilor la intretinere. Noul Program de guvernare, prezentat de domnul Orban, prevede initiativa ministrului PNL al Economiei, Virgil Popescu, care vrea sa interzica subventionarea gigacaloriei pentru consumatorii casnici, de catre primarii. Ma voi opune acestui proiect si am asigurarea si din partea colegilor Marcel Ciolacu si Paul Stanescu ca parlamentarii nostri vor vota impotriva unui proiect de saracire a bucurestenilor”, a scris, marti, pe Facebook, Gabriela Firea.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a atacat și el tema, ca răspuns.
„Guvernul PNL nu va interzice, asa cum sustineti dumnevoastra, subventionarea gigacaloriei pentru consumatorii casnici, ci ii va proteja, prin subventii, pe consumatorii care sunt cu adevarat vulnerabili si pentru care plata unei facturi este o adevarata provocare.!!! Doamna Firea!!!, dumneavoastra, prin pierderile din retelele fostei RADET, incarcati chiar si facturile consumatorilor vulnerabili pe care ii deplangeti (…)”, a scris Popescu, pe Facebook.
Întâi, care este realitatea. Momentan, în București, costul total al apei calde și căldurii, produsă în centralele Elcen și transportată prin conductele Termoenergetica (fosta RADET), este de 400 de lei/Gigacaloria. Din acest preț, toată populația, bogată sau săracă, plătește doar 163 de lei. Restul este subvenție plătită de Primărie, generalizat.
În momentul actual, potrivit unor surse din PNL, nu există niciun nou proiect legislativ nou referitor la subvenția generalizată la energie termică.
O lege de patru ani, neaplicată și inaplicabilă
Ideea în sine a orientării subvenției doar către cine are nevoie (consumatorii vulnerabili), direct, – energie și implicit anularea subvenției generalizate – este veche, și este chiar cuprinsă într-o lege de acum patru ani, dar care a tot fost prorogată, pentru că nu a putut fi aplicată și nu poate fi aplicată nici acum.
Acum patru ani, era votată legea 196/2016, privind venitul minim de incluziune. Un articol al acestei legi arată că subvenţia la încălzire, acordată de autorităţile locale, de care beneficiază acum toată lumea, va trebui acordată individual, fiecărui beneficiar. Iar fiecare consumator trebuie să aibă contract cu furnizorul de energie termică.
Lucru care nici acum nu se întâmplă în marea majoritate a cazurilor, contractele fiind încheiate între furnizorul de energie termică (fosta RADET, acum Termeoenergetica , în cazul Bucureştiului), şi asociaţiile de proprietari/locatari.
Iar existenţa unui contract direct cu consumatorul presupune şi contorizarea individuală a consumului de energie termică. Adică o raritate, în momentul de faţă, în apartamentele din blocurile racordate la sistemul centralizat de încălzire: nu există contor de căldură pentru fiecare apartament, ci doar la nivel de scară de bloc.
Din acest motiv, legea a tot fost prorogată.
Iată ce spune legea:
„Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinței, aferente consumului de energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari de contract de furnizare a energiei termice sau convenție individuală, respectiv contract de furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum și ajutoarele pentru încălzirea locuinței achitate de agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială ori de autoritățile administrației publice locale, în condițiile prezentei legi, se colectează în conturile tip ESCROW, astfel cum sunt definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și a gazelor naturale pentru populație, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările și completările ulterioare, deschise la bănci de către distribuitorii și producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale și furnizorii de energie electrică”.
Iar OUG nr 115/2001 spune aşa, la articolul 3:
„În conturile de tip „ESCROW” prevăzute la alin. (1) beneficiarii de energie termică vor vira sumele aferente energiei termice consumate, iar autoritățile locale vor vira subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și de tarif pentru energia termică livrată populației, precum și ajutoarele bănești pentru energia termică care se acordă categoriilor defavorizate ale populației, potrivit legii. Agenții economici producători și/sau distribuitori de energie termică sunt obligați să înscrie în facturile privind livrarea energiei termice conturile de tip „ESCROW” în care vor încasa valoarea acesteia”.
Firea știe de această lege, a cerut chiar ea prorogarea acum trei ani
Primarul Capitalei știe cu siguranță de existența acestei legi, inclusiv despre impedimentele aplicării ei.
Iată ce spunea în toamna anului 2017, în condițiile în care, inițial, legea ar fi trebuit să se aplice din 2018.
“În ce privește eliminarea acestei subvenții, care într-adevăr ar determina ca multe familii din țară să nu mai poată să mai fie în posibilitatea de a-și plăti practic întreținerea, sunt convinsă că Guvernul va face demersuri în perioada următoare pentru prorogarea termenului. Eu am vorbit chiar astăzi la prânz cu Toma Petcu, ministrul Energiei, care mi-a spus, de asemenea, că va discuta cu ministrul Dezvoltării, cu viceprim-ministrul Paul Stănescu, de asemenea, cu domnul prim-ministru pentru a trimite deja o scrisoare în care să informeze asupra faptului că România nu e pregătită în acest moment să elimine total subvenția pentru energie termică atât în ceea ce privește subvenția acordată de autoritățile locale, cât și subvenția acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și să se amâne, practic, să se proroge acest calendar”, a afirmat Firea.
„Din punctul meu de vedere și din discuțiile pe care le-am avut și cu alți primari, cred că Executivul trebuie să solicite o prorogare a acestui termen, aprilie 2018, până să spunem în 2021, (…) , cred că acel moment va fi suficient și acest timp e destul de generos pentru ca România să poată să fie pregătită astfel încât să nu mai fie o problemă socială atât de importantă renunțarea la subvenție”, a declarat atunci Firea.
Legea nu este în vigoare nici acum, a tot fost prorogată, exact ce a dorit primarul Capitalei. Până în aprilie 2021. Iar alta nouă, cel puțin din informații din surse PNL, nu este pe cale să fie dată, pentru că nu există un proiect în acest sens.
Este adevărat că există o enunțare vagă, dar nici aceea specifică pentru energie termică, în programul actualizat de guvernare al PNL.
“Modul de lucru de până acum, prin care toată populația României primește indirect subvenție, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivel UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept European în privința sărăciei energetice și, eventual, definirea consumatorului vulnerabil la nivel european”, scrie ]n programul de guvernare al cabinetului Orban 2, varianta 2020.
În tot acest timp, doar Primăria Capitalei poate decide, dacă dorește, creșterea prețului final al energiei termice pentru populație, dacă va diminua din cuantumul subvenției generalizate.
Cea mai mare sumă cheltuită anul trecut de PMB, pe categorii bugetare, a fost de 790 de milioane de lei și a constat în subvenția la căldura livrată în sistemul centralizat, de RADET, potrivit unor informații publicate de Economica.net.
