piata_energie_14795900

Electricitatea se va scumpi rapid în România, centralele noastre se închid, vom deveni importator net din Ungaria – ICIS

O prognoză a ICIS refreritoare la evoluția sectorului energetic din România este îngrijorătoare: de unde în mod tradițional exportam energie în Ungaria, vom deveni importatori, pe măsură ce capacitățile de producție de la noi se vor închide treptat, ca urmare a costurilor tot mai mari cu emisiile, iar Guvernul nu are o atitudine foarte hotărâtă referitoare la regenerabile.

În deceniul următor, piața angro de energie electrică din România va deveni mai scumpă decât cea din Ungaria, inversându-se astfel un trend care există din anul 2014, când s-a realizat cuplarea piețelor spot între România, Ungaria, Slovacia și Cehia, potrivit unei prognoze a ICIS, o cunoscută companie globală de consultanță.  Pe scurt, până în 2024, diferența de preț dintre piața noastră și cea din Ungaria se va accentua, în sens invers situației de acum-prețul mediu din România va fi cu 8 euro/MWh mai mare decât cel din Ungaria, iar diferențele se vor aplatiza din nou spre sfârșitul deceniului viitor. Motivele țin, pe de o parte, de fundamentele pieței din România, care va cunoaște o scădere a capacității de generare în sectorul termo, afectat de costurile cu certificatele de emisii, în condițiile în care va crește cererea de electricitate. În partea ungară, este așteptată apariția mai multor surse de energie competitivă.

Cele patru piețe spot sunt cuplate prin preț, (mecanismul 4M MC) din 2014. De atunci și până anul trecut, în medie prețurile de pe piața din România au fost mai mici decât cele din Ungaria, diferențele fiind cuprinse între 2,4 și 8,4 euro MWh. Cu alte cuvinte, Ungaria importă energie din România, dar situația se va schimba: ICIS prognozează o creștere rapidă a prețurilor în România, astfel încât, în anul 2020 prețurile de la noi vor deveni mai mari decât cele din Ungaria, situație care se va menține cel puțin până la nivelul anului 2030. Nivelul maxim al prețurilor spot, va fi, pe ambele piețe, în anul 2025: 77 euro/MWh în Ungaria și în jur de 84 de euro MWh în România. Ulterior, prețurile vor scădea, iar în anul 2030, se va produce o egalizare între cele două piețe, la nivelul de 67 de euro/MWh.

România

Capacitățile termoenergetice  din România se vor diminua rapid la jumătatea deceniului viitor, din cauza costurilor mari cu emisiile și a epuizării duratei de viață. ICIS prognozează o scădere cu 60% a capacității instalate în centralele pe cărbune și cu 45% a centralelor pe gaze.

Regenerabilele se vor dezvolta foarte puțin, în condițiile în care Guvernul România și-a stabilit o țintă puțin ambițioasă în planul integrat de energie și mediu, iar contractele bilaterale (PPA-power purchase agreement) nu sunt permise pentru a se finanța noi proiecte.

Cererea de energie electrică va înreegistra o creștere de 1% pe an, pe baza estimărilor Transelectrica și, ca atare, diferența dintre producție și consum, care acum nu există, va fi de 6 TWh în 2024-deficit.

Modelarea pe termen lung a ICIS arată o creștere a prețului certificatelor de CO2 de până la 42,3 în 2024, iar acest lucru afectează mult mai mult România decât alte state, în condițiile în care centralele care folosesc lignit românesc emit mai mult carbon decât cele pe lignit din țările vecine noastre, spune ICIS.

În intervalele cu vârf de consum, cei de la ICIS estimează că va fi utilizată la din ce în ce mai mult la maximum infrastrctura de import de energie electrică, ceea ce va însemna că prețurile vor fi din ce în ce mai mari și vor intra în piață capacități de producție domestice scumpe și puțin eficiente.

Reducerea capacității de generare, combinată cu creșterea prețurilor combustibililor și a costurilor cu emisiile de carbon vor conduce la o creștere a prețurilor la peste 80 de euro/MWh, medie anuală, până în 2024, iar prețurile vor crește până când vor fi date în exploatare comercială două grupuri noi la central nucleară de la Cernavodă, începând cu anul 2029.

Ungaria

Centralele  noi și eficiente pe gaze și noua centrală Matra 3 sunt elementele cheie care vor păstra prețurile din Ungaria sub nivelul celor din România, alături de importurile din piețele cu care vecinii noștri sunt conectați. ICIS estimează că actuala centrală pe lignit Matra se va închide începând cu 2025, când îi expiră licența, dar o centrală nouă de 500 MW pe lignit (Matra 3) va intra în exploatare începând din anul 2027.

Nu va fi operațională nicio nouă capacitate nucleară până în 2030, cei de la ICIS apreciind că proiectul de extindere a centralei de la Paks va fi întârziat.

Deficitul de generare al Ungariei va fi parțial acoperit cu centrale noi pe gaze în ciclu combinat, mai eficiente, care vor intra în producția la jumătatea deceniului viitor, chiar dacă mai târziu și la o putere instalată mai redusă decât estimează operatorul rețelei naționale a Ungariei, Mavir.

Guvernul ungar se concentrează, în planurile sale, pe creșterea capacității instalate în fotovoltaic, ceea ce îi face pe cei de la ICIS să prognozeze o creștere rapidă a acestei resurse. În ceea ce privește eolianul, a cărui creștere a fost stopată în 2010, va crește din nou abia de la jumătatea deceniului viitor.

Prognoza este ca Ungaria să rămână, până la finalul perioadei de prognoză (2030) importator net de energie electrică, beneficiind de prețurile mai mici din Austria, Slovacia și Slovenia. În Slovacia prețurile sunt sub presiune ca urmare a noilor capacități nucleare car vor fi construite, iar pe relația cu Slovenia, Ungaria va primi energie mai ieftină printr-o nouă conexiune, care ar urma să fie operațională în 2023.

Care sunt riscurile prognozei

România: Există riscul ca niciunul dintre cele două noi reactoare de la Cernavodă să nu fie finalizat, ca urmare a neînțelegerilor cu investitorul chinez.  Pe de altă parte, România ia în calcul implementarea unei scheme de compensare a costurilor cu emisiile, astfel că unele dintre centralele termo existente ar putea funcționa mai multă vreme. Există și un risc politic/de reglementare, asumat pe baza acțiunilor din trecut, care pot duce la incertitudini pentru investitori și participanți la piață

Ungaria: Există riscuri ca proiectul Matra 3 să nu fie realizat, și, în același timp, durata de viață a actualelor capacități energetice, mai puțin eficiente, să fie extinsă până în 2029. De asemenea, există riscul ca noile centrale pe gaze în ciclu combinat să nu fie construite, în condițiile în care viitorul mecanism al pieței de capacitate care ar urma să fie introdus în Ungaria este neclar. De asemenea, și aici ICIS vorbește despre riscuri politice/de reglementare.


There are no comments

Add yours