Ultimele date ale ANRE referitoare la piaţa reglementată de energie electrică din ultimul trimestru al anului trecut, publicate recent, ne permit să comparăm cei cinci furnizori de energie electrică de ultimă instanţă (FUI) şi din alt punct de vedere: cât de “deştept” a fost fiecare în cumpărarea de energie de pe piaţă pentru proprii clienţi alimentaţi în regim reglementat.
Prima constatare arată că Enel Energie Muntenia a fost FUI cu cel mai mic preţ de achiziţie a energiei din piaţă, iar nemţii de la E.On au fost cei care au cumpărat pentru clienţii lor curentul la cel mai mare preţ din piaţă, comparativ cu ceilalţi. Este însă adevărat că, pentru Bucureşti italienii de la Enel au cumpărat mai multă energie decât au cumpărat nemţii de la E.On pentru Moldova. Însă Electrica, FUI care a cumpărat cel mai mult curent din piaţă pentru consumul clienţilor alimentaţi în regim reglementat (lucru evident, pentru că deserveşte trei dintre cele opt zone de distribuţie ale ţării), nu a obţinut, în ciuda cantităţii, cel mai mic preţ din piaţă.
Înainte de a arăta performanţa fiecăruia, trebuie explicat puţin mecanismul de achiziţie.
Trimestrul patru al anului trecut a fost ultimul în care cei cinci FUI (Enel Energie, Enel Energie Muntenia, CEZ, E.On şi Electrica) au mai fost obligaţi de ANRE să cumpere pentru clienţii lor o parte din energie, la cantităţi şi preţuri reglementate, de la Nuclearelectrica şi Hidroelectrica. Asta pentru că de la 1 ianuarie 2018 piaţa este complet liberalizată şi fiecare FUI cumpără toată energia de pe piaţă.
Citeşte şi:
Doar 480.000 de locuinţe din 9 milioane au contoare inteligente de electricitate. Ce a făcut un expert de la Enel după ce i s-a pus smartmeter
În trimestru IV, achiziţia de energie s-a făcut aşdar, în mică parte de la Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, apoi din piaţă, din mai multe surse: piaţa pentru ziua următoare (PZU, adică piaţa spot, cea mai volatilă), piaţa centralizată a contractelor bilaterale (PCCB), piaţa centralizată pentru serviciul universal (PCSU, unde se licitează între nişte limite de preţ stabilite de reglementator) şi piaţa de echilibrare, de unde se cumpăra energia pentru echilibrarea sistemului, de la producătorii/furnizorii care se califică, printr-un mecansim destul de complicat.
Analizând costul total de achiziţie în trimestrul patru al anului trecut, iată clasamentul pe fiecare furnizor, cu cel care a obţinut cel mai bun preţ în capul listei:
- Enel Energie Muntenia (Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu): 219 lei/MWh la 502 GWh cumpăraţi
- Enel Energie (Banat şi Dobrogea): 223 lei/MWh la 377 GWh cumpăraţi
- Electrica Furnizare (Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord): 227 lei/MWh la 1,27 TWh cumpăraţi
- CEZ (Oltenia): 232,8 lei/MWh la 447,6 GWh cumpăraţi
- E.On (Moldova): 233,77 lei/MWh, la 381 GWh cumpăraţi.
Iată care a fost performanţa pe fiecare piaţă
PCCB Cel mai mic preţ la cumpărare a fost obţinut de Electrica Furnizare (220 de lei), în condiţiile în care a avut cea mai mare cantitate contractată dintre cele cinci (371 GHh), iar cel mai mare preţ de către Enel Energie (252 de lei), la o cantitate cumpărată de 371 GWh, mai mare doar decât cea cumpărată de E.On (doar 9 GWh), dar care a obţinut un preţ mai bun: 221,8 lei
PCSU. Preţurile au avut variaţii foarte mici, date fiind marjele mici de manevră: între 233 de lei obţinuţi de CEZ (FUI cu a doua cea mai mare cantitate contractată) şi 235 de lei, preţul Enel Energie, care a avut totuşi cea mai puţină energie cumpărată de pe această piaţă.
Citeşte şi:
Cu cât au crescut de fapt preţurile la gaze şi electricitate în România în 2017
PZU. Pe piaţa spot, cea mai volatilă, cel mai bun preţ l-a obţinut Enel Energie Muntenia, 216 lei, care a cumpărat 125 GWh, iar cel mai mult a plătit E.On (275 de lei) în medie pentru cei 91,9 GWh contractaţi. De remarcat că Electrica a fost cel mai mare cumpărător pe această piaţă (circa 169 GWh contractaţi) dar a obşinut un preţ departe de cel al Enel Muntenia şi foarte apropiat de maximumul care a revenit E.On: 272 lei/MWh. Însă, pe PZU, patru dintre cei cinci FUI (cu excepţia E.On) au şi vândut energie. Cel mai bun preţ l-au primit tot italienii de la Enel care au vândut la 251 de lei MWh (cantitatea a fost de doar 14 GWh).
PE. Pe piaţa de echilibrare, cel mai ieftin curent a fost cumpărat de Enel Energie (174 de lei) pentru cei 39 GWh luaţi de aici iar cel mai scump de către Electrica (236 lei), asta în condiţiile în care a şi fost FUI cu cea mai mare cantitate cumpărată de pe această piaţă: aproape 63 GWh. Pe piaţa de echilibrare, fiecare dintre cei cinci FUI a şi vândut energie, iar cel mai bun preţ a fost obţinut de Enel Energie (184 de lei), care a avut însă şi cele mai mari vânzări pe această piaţă (45 GWh). Cel mai prost au vândut cei de la E.On, care au primit doar 139 de lei, este adevărat, la cel mai mic volum vândut (15,6 GWh).
Preţurile obţinute de cei cinci FUI sunt relevante pentru toţi cei circa 7,86 milioane de clienţi pe care îi alimentează în regim reglementat (cifră de la finalul lui 2017), pentru că aceste preţuri sunt recunoscute de ANRE şi apoi trecute în facturile consumatorilor. Pe lângă preţul de achiziţie al energiei, consumatorii plătesc în factură tariful de transport, tariful de distribuţia, marja de furnizare, acciza şi TVA.
