Investiţiile făcute la ELCEN pentru a asigura un nivel de confort cât de cât ridicat în casele din Bucureşti sunt cârpeli şi sper să trecem iarna aceasta cu bine, a declarat, marţi, directorul general adjunct al companiei, Adrian Tudora.
„Eu sper să trecem iarna aceasta cu bine. Din păcate, investiţiile pe care le-am făcut, sunt dur, dar aş putea spune că sunt cârpeli, astfel încât să putem să continuăm activitatea ELCEN şi să menţinem cât de cât un nivel ridicat de confort şi în casele din Bucureşti şi, de ce nu, să avem şi un aport la Sistemul Energetic Naţional”, a spus Claudiu Creţu, la conferinţa „Investim şi acţionăm responsabil în energie”, organizată de InvesTenergy, citat de Agerepres.
Acesta a subliniat că ELCEN are o provocare, pentru „a se menţine totuşi deasupra nivelului apei”, şi anume aceea de a păstra un nivel tehnic care să asigure continuitatea activităţii. Totodată, prin schimbarea cerinţelor de mediu, compania ar trebui să facă investiţii în modernizarea cazanelor de apă pe care le are în toate centralele sale, astfel încât, în prezent, sunt cazane care funcţionează în limitele impuse de mediu.
„Totodată, am pus în funcţiune, în prima parte a perioadei de insolvenţă, 200 de gigacalorii în două cazane de apă fierbinte şi vreau să anunţ pe această cale că în acest sezon o să avem în plus 400 de gigacalorii, o să avem punerea în funcţiune a patru cazane de apă fierbinte în centralele noastre. A fost o provocare mare, fiindcă toată perioada de insolvenţă nu am avut acces la finanţare. Dar provocarea mai mare începe de acum încolo şi anume este nevoie de înlocuirea tuturor capacităţilor, mai puţin la CET Vest, unde avem o centrală modernă în cogenerare de înaltă eficienţă, ciclu combinat. În schimb, în celelalte centrale va trebui să schimbăm toate instalaţiile şi toate echipamentele cu unele noi, moderne. Aici sunt câteva aspecte pe care trebuie să le avem în vedere şi anume finanţarea nerambursabilă, fiindcă din păcate sunt sume şi valori foarte mari. Totodată, trebuie să avem în vedere faptul că la nivelul Bucureştiului avem nevoie de capacităţi foarte mari, vorbim de sute de gigacalorii, megawaţi termici şi megawaţi electrici. De aceea, provocarea este imensă”, a explicat Creţu.
Potrivit acestuia, ELCEN „şi-a făcut într-o oarecare măsură temele” şi, în perspectiva ieşirii din insolvenţă, a început şi a contractat, a şi elaborat studii de fezabilitate pentru capacităţi în cogenerare de înaltă eficienţă, în ciclu combinat la CET Sud şi la CET Grozăveşti. De asemenea, are în vedere implementarea unor motoare termice la CET Progresu, care să confere un pic de flexibilitate în funcţionare.
„La Progresu acum avem echipamente în contrapresiune, unde funcţionarea lor este dictată de răspunsul din reţeaua de termoficare. Deci, acolo ne trebuie un pic de flexibilitate. Ştim că ELCEN are tradiţie în zona de producere de energie electrică şi termică, de aceea e poate şi puţin conservatorism la nivelul ELCEN. De asemenea, şi eu mi-am început activitatea de multă vreme în cadrul companiei şi probabil am fost infestat de acest microb. De aceea, consider că tranziţia trebuie să aibă în vedere gazul natural, având în vedere că avem resurse. Eu zic că tranziţia, cel puţin la nivelul Bucureştiului, trebuie făcută cu gaz natural, prin tehnologii mature pe care ştim să le exploatăm, ştim să le stăpânim şi ştim cât de cât să le şi implementăm, deşi, din păcate, n-au mai fost implementate de foarte mulţi ani proiecte de acest gen”, a explicat directorul ELCEN.
