Cu un preț al energiei care a crescut la niveluri record în acest an, discuțiile despre sărăcia energetică și calitatea locuirii în România sunt mai necesare ca oricând. Investițiile în reabilitarea energetică a locuințelor ar fi diminuat acum povara facturilor pentru consumatori, se arată într-o analiză a „România Eficientă”pe care v-o prezentăm integral mai jos.
„Eficiența energetică și-ar fi văzut acum foarte mult valoarea în sectorul clădirilor, unde consumatorul casnic este așa de lovit, dar și consumatorul industrial, din zona de servicii”, spune Radu Dudău, director Energy Policy Group și coordonator al proiectului România Eficientă. Mai multe detalii găsiți AICI.
Nevoia pentru investiții în renovarea energetică a clădirilor este ridicată, în contextul în care fondul de locuințe din mediul urban național, la fel ca și în alte state din Europa de Est, este dominat de imensele dezvoltări de locuințe care au fost construite în timpul erei comuniste de după 1945, în lipsa unor standarde de performanță energetică. În regiune, „acestea sunt de obicei blocuri mari de apartamente construite din beton, cu unul sau două dormitoare. Ele sunt mici în comparație cu locuințele din alte părți ale Europei”, după cum se arată în studiul „The cost of poor housing in the European Union”, realizat de BRE, un grup global de cercetători, oameni de știință, ingineri și tehnicieni dedicat îmbunătățirii mediului construit.
Astfel, în România, peste 63% din locuințe au mai puțin de 50 mp, comparativ cu mai puțin de 5% în Olanda, Spania, Danemarca și Luxemburg, conform aceleiași surse (puteți consulta studiul AICI).
Situație gravă atât în mediul urban, cât și în cel rural
„Una din posibilele cauze ale sărăciei energetice în România, precum și alte state post-socialiste din Europa, este exact tranziția defectuoasă de la economia planificată, socialistă la economia liberă. Astfel pentru a menține un ritm accelerat al urbanizării și industrializării, regimurile socialiste au neglijat calitatea construcțiilor, respectiv consumul de energie exagerat de mare pentru întreținerea acestora”, arată analiza „Sărăcie energetică în România – ce este și de ce ar trebui sa ne preocupe?”, realizată de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) din Cluj-Napoca.
Pentru că până de curând energia a fost subvenționată de stat, ineficiența energetică a clădirilor nu a fost resimțită de populație atât de mult în facturi.
„Totuși odată cu tranziția la economia de piață, eficiența energetică redusă a clădirilor, în special a blocurilor de tip panel, și consumul crescut de energie au creat forme de vulnerabilitate și dependență față de beneficiile sociale insuficiente și puțin adaptate transformărilor economice”, menționează sursa citată.
În mediul rural, situația este la fel de gravă, cele mai multe locuințe fiind vechi și extrem de ineficiente energetic. Mai mult, „aproape 80% din populația rurală folosește lemnul pentru încălzire, în sobe învechite și ineficiente energetic, cu putere de încălzire redusă și cu emisii poluante ce au efecte asupra sănătății oamenilor și a mediului”, mai arată analiza CSD (sursa, AICI).
Încălzirea adecvată a locuinței, un lux
Pierderile ridicate de energie, din cauza izolării deficitare a locuinței, conduc de regulă la incapacitatea de a menține casa caldă. În România, procentul celor care nu își permit să își încălzească potrivit locuința era, în 2019, de 9,3%, peste media UE de 6,9%, după cum se reflectă în infograficul de mai jos, realizat pe baza statisticilor UE.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/cache/digpub/housing/index.html?lang=en
Calitatea redusă a locuințelor se reflectă și prin lipsa de toaletă și duș, un acoperiș care permite scurgeri, precum și gradul de supraaglomerare al locuinței. Potrivit Eurostat, România înregistra, în 2019, cea mai mare rată (45,8%) de supraaglomerare din UE, pe locurile următoare aflându-se Letonia (42,2%) și Bulgaria (41,1%).
Aceste date statistice mai trebuie completate de faptul că „cea mai mare cotă de proprietate a fost observată în România (96% din populație deținea locuința proprie)”. Comparativ, ca medie a UE, în 2019, 70% din populație avea în proprietate locuința, în timp ce restul de 30% locuia în case închiriate.
Costurile economice și sociale ale locuințelor sărace
Dincolo de costurile directe și măsurabile ale traiului în locuințe inadecvate – precum facturi mai mari la energie, o valoare redusă de piață a locuinței, sănătate precară – ar mai putea fi enumerate consecințele pentru șansele de viață ale oamenilor și, ca efect mai larg, impactul asupra dezvoltării și performanței economice a țării.
Studiul BRE „The cost of poor housing in the European Union” mai notează:
„Impactul este indisolubil legat de alte aspecte sociale și economice, de probleme de dezvoltare, cum ar fi: educație, formare profesională, ocuparea forței de muncă, familie, cultură. Costuri indirecte care pot fi legate de locuințe inadecvate includ:
- Sub performanță la școală;
- Zile de lucru pierdute;
- Oportunități de afaceri pierdute;
- Lipsa bunăstării”
Așadar, „educarea oamenilor în vederea îmbunătățirii confortului din propriile case și pentru a le face mai sănătoase și mai sigure va asigura dividende pe termen lung”, mai notează BRE.
Sprijin financiar pentru renovarea locuințelor
Uniunea Internațională a Proprietarilor de Clădiri (International Union of Property Owners – UIPI) a realizat un sondaj online, cu respondenți și din România, pentru a evalua capacitatea și dorința proprietarilor de proprietăți europene de a-și renova casele.
Rezultatele sondajului, publicate în aprilie 2021, arată că proprietarii europeni au o dorință puternică în ceea ce privește renovarea locuințelor sale: 77% dintre respondenți consideră că este benefic să-și facă proprietățile mai eficiente din punct de vedere energetic și mai durabile.
„În ciuda acestei disponibilități, proprietarii de proprietăți găsesc multe bariere pentru a lua măsuri. Dintre respondenții care nu planificau nicio lucrare de renovare înainte de pandemie, bariera economică este una dintre obstacolele majore: 31% dintre respondenții care au decis să nu renoveze sunt dispuși să facă acest lucru, dar nu dispun de fondurile necesare”, arată UIPI (sursa, AICI).
30% dintre respondenții care nu au planificat renovări au declarat că existența unor scheme de finanțare îi va ajuta să se răzgândească și 54% dintre respondenți solicită subvenții care să îi ajute să își renoveze proprietățile.
„Acest lucru ne permite să concluzionăm că este nevoie de o mai mare atenție la capacitatea reală a proprietarilor de locuințe de a renova și de punerea în aplicare a unor măsuri adaptate care să le permită acestora implementarea măsurilor de eficiență energetică”, se precizează în raportul UIPI.
Beneficiile renovării energetice a clădirilor de locuit
Conform aceluiași sondaj, beneficiile așteptate pe care respondenții speră să le obțină în urma renovării ar fi: creșterea valorii proprietății (61,21%), economii de bani (55,42%), trai mai confortabil (51,47%). Referitor la tipurile de intervenții, înlocuirea ferestrelor (41,32%), refacerea izolației (37,99%) și înlocuirea instalațiilor termice (33,46%) păreau a fi cele mai populare.
Interesul românilor pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor a fost confirmat și de rezultatele sondajului derulat, la finalul lui 2019, de INSCOP Research pentru proiectul România Eficientă, referitor la Percepția și comportamentul populației cu privire la consumul responsabil de energie și eficiența energetică în clădiri. Aproape șase din zece respondenți care locuiesc într-un bloc ce nu a fost încă termoizolat au declarat că pentru ei este foarte important ca acesta să fie termoizolat, iar unul din patru a răspuns că este important acest lucru (găsiți detalii AICI). Principalele avantaje ale termoizolării, conform sondajului INSCOP, ar fi: reducerea costurilor cu energia (49% dintre respondenți), protejarea sănătății personale și a familiei (29,7%) și reducerea poluării (11,6%).
Dincolo de aceste avantaje, renovarea clădirilor reprezintă un instrument esențial pentru a rezolva problema sărăciei energetice, cu beneficii atât asupra sănătății, confortului, cât și asupra bugetului consumatorilor vulnerabili, așa cum am arătat în acest infografic video realizat de echipa România Eficientă.
Despre România Eficientă:
România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice, până în anul 2022. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.
