Complexul Energetic Oltenia nu s-ar descurca să ducă la bun sfârşit planul de restructurare, până în anul 2026, fără un ajutor de stat, pentru că nu am putea produce în continuare din cauza costurilor foarte mari cu CO2, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru în Directoratul Complexului Energetic Oltenia (CEO), citată de Agerpres.
„Există un viitor pentru Complexul Energetic Oltenia şi la asta se lucrează, deja, de mai bine de un an, odată cu prima ediţie a planului de restructurare, realizată anul trecut şi în continuare cu reviziile şi adaptările pe care ar trebui să le facem, ţinând cont de contextul foarte dinamic pe care îl vedem cu toţii în jurul nostru. A fost preţul CO2, apoi preţul electricităţii, preţul gazului, astfel încât prognozele noastre trebuie adaptate pe aceste ipoteze noi de piaţă.
E o discuţie foarte importantă legată de viitorul cărbunelui, relevantă pentru toată Europa, acolo unde există cărbune încă, în Germania, Polonia, dar şi în celelalte state cu producţii mai mici. Să nu uităm că fiecare termen asumat de fiecare stat membru trebuie pus în context. Polonia are o pondere foarte mare de cărbune, Germania la fel, dar e un alt mix, de huilă şi lignit. În plus centralele lor aveau un nivel de profitabilitate pe care noi nu-l avem, astfel încât acel an, 2038, pe care şi l-a asumat Germania a avut legătură cu profitabilitatea la acel moment a acelor companii.
Venind în România, există discuţii despre această perioadă pe care o avem în vedere şi cred că cel mai important este să cuplăm cele două elemente şi anume, nu doar perioada, ci mai ales când punem în funcţiune altceva. E dificil să continuăm să producem pe bază de cărbune, datorită ineficienţei, costului cu CO2. Dacă nu avem capacităţi noi pe care să le punem în funcţiune şi nu avem în vedere costul social al tranziţiei energetice, discuţia nu are sens”, a susţinut Diaconu-Pinţea.
Reprezentanta CE Oltenia a menţionat, totodată, faptul că în planul de restructurare al companiei există elemente care de vizează procesul de decarbonare prin realizarea de investiţii în capacităţi de producţie.
„Noi, în planul de restructurare pe care l-am propus Comisiei Europene am inclus un element foarte clar – Planul de decarbonare şi care are legătură cu aceste investiţii noi de care vorbim. Sunt 2000 MW care ar urma să fie instalaţi, din care 1300 pe gaz în două centrale cu ciclu combinat – una la Turceni, una la Işalniţa. Circa 700 MW vor fi în proiecte fotovoltaice pe locaţii care acum au legătură cu cărbunele. Fie vorbim de halde de steril, fie vorbim de depozite de zgură şi cenuşă. Ambele tipuri de proiecte folosesc amplasamente existente şi care înseamnă, practic, asigurarea unui viitor pentru acele locaţii”, a afirmat membra Directoratului CE Oltenia.
Potrivit sursei citate, CE Oltenia a demarat, din vara acestui an, procesul de căutare a noi parteneri care să se alăture proiectelor noi.
„Noi suntem singuri în această călătorie şi asta pentru că este un plan de restructurare foarte ambiţios, foarte amplu, iar durata lui este până în 2026. Cu alte cuvinte, compania nu s-ar descurca până în 2026 fără un ajutor de stat, pentru nu am putea produce în continuare datorită costurilor foarte mari cu CO2. Tot acest efort de restructurare trebuie distribuit către mai mulţi parteneri. Primul este Complexul Energetic Oltenia şi din această vară am început să căutăm şi alţi parteneri care să ni se alăture la proiectele noi.
În momentul de faţă avem un număr destul de ridicat de parteneri cu care suntem în discuţii atât pentru proiectele pe gaz, cât şi pe regenerabil. Un al treilea contributor la efortul de restructurare va fi un împrumut bancar sau mai mai multe. Ajutorul de stat are sprijin de la buget. Dacă vom reuşi să structurăm toate aceste contracte atunci vom reuşi să închidem cu bine planul de restructurare, aprobarea lui de către Bruxelles”, a precizat sursa citată.
La jumătatea lunii aprilie a acestui an, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă privind acordarea unui ajutor de stat de 664,1 milioane de lei către Complexul Energetic Oltenia, pentru achiziţia de certificate de emisii aferente anului trecut. Plata certificatelor de CO2 este parte a Planului de restructurare şi neplata acestora conduce la compromiterea planului şi reforma în producerea energiei electrice precum şi întregul proces de decarbonare şi tranziţie către neutralitatea climatică.
Totodată, senatorii au adoptat, în data de 10 mai 2021, proiectul iniţiat de Guvern care are ca obiect de reglementare modificarea OUG nr.21/2021 pentru aprobarea acordării unui ajutor de stat de restructurare Societăţii „Complexul Energetic Oltenia” – SA.
În plus, la finele lunii iulie, Guvernul a adoptat hotărârile prin care alocă 6,82 milioane de lei pentru plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Oltenia (CEO), respectiv 16,13 milioane de lei pentru persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara (CEH), informează Ministerul Energiei.
Sumele sunt alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2021.
Cu o putere disponibilă de 3.570 MW, Complexul Energetic Oltenia este unul dintre cei mai mari producători de energie din România şi contribuie la asigurarea securităţii energetice naţionale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioade de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul adus de centralele pe cărbune în structura producţiei a crescut până la aproape 35%.
Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), sub egida Ministerului Energiei, organizează, în perioada 6 – 8 septembrie, simpozionul Român al Energiei – SIREN 2021 cu tema „Sectorul Energetic Românesc – Şansa unui nou început”.
CNR-CME cuprinde cea mai mare reţea naţională de specialişti din domeniul energiei şi este principala organizaţie din domeniul energiei din România, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924.
