După alegeri, vine iarna! De ce Bucureștiul riscă să rămână nu doar fără apă caldă și căldură, ci, la limită, și fără energie electrică

Viitorul primar al Capitalei, fie că va fi același sau altul, va avea de gestionat o situație delicată peste doar câteva luni, când vine iarna: blocajul financiar care a condus la falimentul RADET s-a transferat și în relația noii Termoenergetica cu Elcen, iar dacă lucrurile nu se rezolvă, la limită se poate ajunge la oprirea alimentării cu apă caldă și căldură și chiar la probleme în alimentarea cu energie electrică. Asta pe lângă problemele cunoscute ale rețelei de conducte din București, care este ciur și cu chiu cu vai mai este ținută în viață, în condițiile în care înlocuirea țevilor avansează în ritm de melc.

Banii

La momentul redactării acestui material, Termoenergetica, succesoarea defunctei RADET, avea datorii de 406 milioane de lei către Electroentrale București (Elcen), în contul energiei termice livrate dar ne plătite, potrivit centralizării Elcen. Poate nu suma în sine ar constitui o problemă, cât practica, lucru care,dacă nu se schimbă, va deveni o problemă mare. Iată de ce.

În noiemberie 2019, în final, RADET – regia de distribuție a agentului termic din București, controlată de primărie – a dat oficial faliment. Totalul datoriilor neplătite, către Elcen cel puțin, era de circa 3,9 miliarde de lei, în general având aceeași sursă: agent termic livrat și neplătit la timp, plus penalitățile aferente.

După ce RADET a dat faliment, serivicul de distribuție și furnizare a energiei termice a fost preluat, cu chiu cu vai din punct de vedere juridic, de Termoenergetica (TE), noua companie municipală înființată de administrația Firea. Toată lumea a atras atenția atunci că, dacă nu se vor schimba obiceiurile de plată, și noua compania va avea soarta RADET.

Din păcate, obiceiurile au rămas și încep să ducă la același rezultat. În momentul de față, din cele 406 milioane de lei datorie a TE către Elcen, 41 de milioane sunt din factura emisă de Elcen și neplătite pentru luna februarie a acestui an, 151 de milioane din martie, 98 de milioane din aprilie. Suntem în ultima zi a lui august, iar datoriile acestea sunt noi, de la momentul T0 în care TE a preluat serviciul de la RADET

Din banii pe care îi primește pentru energia termică livrată, Elcen trebuie să plătească gazele către Romgaz. Dacă până acum cu chiu cu vai a mai reușit – factura de vară este mai mică, în cazul în care Termoenergetica va continua să plătească la fel, Elcen nu va mai avea cu ce plăti: o factură de gaze aferentă consumului unei luni de iarnă este de circa 200 de milioane de lei. Deci TE nu plătește, Elcen nu are cu ce să plătească gazul, Romgaz oprește alimentarea cu gaz, Elcen nu ma are cu ce face apă caldă și căldură – un scenariu deloc surâzător când temperaturile vor fi mult sub zero grade. Și nu doar despre agent termic e vorba, vom detalia mai jos.

O soluție-paliativ la actuala problemă este preluarea CET-urilor Elcen de către Romgaz, soluție avansată deja de producătorul de gaze (nu știm dacă benevol sau “sugerată” de Guvern, care controlează ambele companii), care apare pe ordinea de zi a unei ședințe AGA Romgaz din ultima parte a lunii septembrie, dar înainte de alegerile locale. Nu știm ce se va vota în AGA, dar deocamdata nici ministrul Economiei nici premierul nu au dat vreo declarație clară în acest sens. Amintim că, urmare a blocajului financiar descris mai sus, și Elcen este în insolvență, iar Romgaz este unul dintre principalii creditori – are de recuperat circa 300 de milioane de lei, de fapt în contul acestei creanțe ar urma să se preia centralele, plus, eventual, alte sume, depinde de cât va socoti un evaluator că valoarează cele patru CET-uri.

Preluarea nu va rezova problema, dacă datele ei nu se schimbă fundamental: Romgaz va fi cea care nu va primi banii pe energia termică livrată, în loc de Elcen.

Țeava

Să presupunem că, prin minune, TE plătește facturile – aici trebuie să amintim că energia termică este subvenționată masiv în București, cam două treimi din cost este subvenție, pe care însă Primăria nu o plătește la timp.

Reţeaua de distribuţie a agentului termic din Capitală este compusă din 987 km reţea primară şi aproximativ 3.000 km reţea secundară, cea mai extinsă din lume, după cea a Moscovei, moștenită din perioada comunistă. Din 2016 până acum, s-a reușit modernizarea a doar 60 km de rețea primară și a 200 din rețeaua secundară, după cum spune chiar TE.

Adică foarte puțin.

Toată lumea a auzit despre pierderile din rețeaua de termoficare iar în această vară au fost zilnic zeci sau sute de blocuri fără apă caldă din cauza avariilor. Practic, o parte din apa fierbinte se scurge în pământ prin țevile sparte. Chiar Primăria recunoaștea un procent de pierderi tehnologice de 28%, pe care îl și plătește, de la bugetul Capitalei.

Deci, chiar dacă să zicem că TE și primăria ajung la zi cu plata facturii iar Elcen livrează apă fierbinte prin conducte la parametri, problema tot rămâne. O parte din apa care pleacă de la centralele Elcen nu se mai întoarce, se scurge în pământ. Ea este înlocuită cu apă de adaos.

În sezonul de iarnă, s-a ajuns ca din țevi să se scurgă în pământ, iarna,  2.000 de tone de apă pe oră. 2.000 de tone înseamnă două milioane de litri de apă. Situația s-a înrăutățit teribil în ultimii ani, în condiițiile în care s-a făcut prea puțin pentru reabilitarea rețelei RADET – amintim că, doar pe rețeaua primară, două treimi din țevi au mai mult de un sfert de secol vechime.

În 2016, iarna, cantitatatea de apă de adaos era de 1.200 de tone pe oră. Anul următor a ajuns la 1.600 de tone, iar în 2018 s-a ajuns la 2.000 de tone. Apa de adaos trebuie să fie dedurizată, demineralizată, pentru că apa normală are săruri și afectează conductele. La aceste volume însă, tehnic nu se poate asigura tratarea întregii cantități de apă de adaos. În plus, au fost momente, despre care nu prea se spune, când apa de adaos a fost introdusă în sistem nu la centrale, așa cum este normal, ci chiar din rețeaua publică din apropierea punctelor termice ale defunctei RADET.

Deci sistemul practic se autodistruge, dar nu poate funcționa altfel. Dacă nu se introduce această apă, practic pe circuitul de retur spre centrală se întoarce apă la o presiune și debit atât de mici încât cazanele de apă fierbine (CAF) din CET-uri nu mai au practic ce încălzi pentru a trimite inapoi în rețea, se opresc, și tot sistemul colapsează. Oricum, din cauza rețelei mult supradimensionate față de momentul în care a fost gândită, valorile presiunilor pe conductele tur în sezonul de iarnă au scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari.

Nu se mai aprinde nici becul?

Deși am putea fi acuzați că inducem panică, situația unui blackout în București în cazul unei opriri a centralelor Elcen nu mai poate fi ignorată. În cazul în care cele patru CET-uri rămân fără gaz, ele nu mai produc nici energie electrică, nu doar apă fierbinte. Iarna, cele patru CET-uri produc energie electrică la o putere orară de circa 550, uneori 600 MW, în funcție de temperatură și de alte solicitări care pot apărea de la Dispeceratul Energetic Național.

Centralele injectează energie în rețeaua de înaltă tensiune a Transelectrica din zona orașului, pentru a asigura în principal consumul Capitalei. Or, Transelectrica atrage atenția, și în planul actualizat de dezvoltare a rețelei electrice a țării pentru perioada 2020-2030, că alimentarea cu electricitate a zonei București-Ilfov a ajuns să comporte tot mai multe riscuri. Pe termen lung, este nevoie de două noi stații de transformare, pe lângă cele trei care există deja, pentru a se injecta mai multă putere din rețeaua națională.

“Municipiul București și județul Ilfov ating împreună un consum de până la 15% din consumul de energie electrică la nivel național, reprezentând cea mai concentrată zonă de consum de energie electrică din țară. Creșterea consumului de energie electrică din ultimii ani, respectiv dezvoltarea prognozată pentru următorii ani, conduc la necesitatea dezvoltării infrastructurii rețelei electrice de transport aferentă zonei București”, arată Transelectrica.

“Dacă în prezent alimentarea cu energie electrică se efectuează prin intermediul a trei stații electrice de transport aflate la periferie (București Sud, Domnești și Fundeni), se impune ca, pe termen mediu și lung, să se dezvolte rețeaua electrică prin realizarea cel puțin a unei stații electrice de transport de injecție în centrul de consum al Municipiului București, racordată la stațiile existente prin intermediul unor cabluri electrice.

Luând în considerare și celelalte aspecte specifice ale zonei: concentrarea foarte mare a consumului, existența consumatorilor cu un grad ridicat de sensibilitate la întreruperi în alimentare, numărul ridicat de cabluri, respectiv probleme legate de volumul energiei reactive etc., casările grupurilor generatoare din București şi dezvoltarea parcului de producţie din Dobrogea, având drept consecinţă creşterea fluxurilor de putere care tranzitează staţiile care alimentează orașul Bucureşti, în această zonă este necesară realizarea unor proiecte de întărire/dezvoltare a RET-RED (rețeaua electrică de transport, respectiv distribuție – n.red.) precum închiderea inelului de 400 kV al zonei București”, mai arată operatorul de transport și sistem.

Sau simplu spus: la un consum al Capitalei, iarna viitoare, de cel puțin 1.500 MW, gândiți-vă cum ar fi situația dacă nu s-ar livra nici cei 550 MW asigurați de cele patru CET-uri ale Elcen, dacă acestea s-ar opri!