
Peisajul pieței de gaze s-ar putea schimba semnificativ după o posibilă încheiere a unui acord de pace în Ucraina, care ar putea readuce fluxurile rusești pe piață. Totul depinde de negocierile lui Putin cu SUA și de măsura în care Rusia va reuși să obțină cele mai avantajoase condiții în acest „poker” diplomatic, astfel încât acordul să fie însoțit și de ridicarea sancțiunilor occidentale sau cel puțin a majorității acestora.
Scenariul 1: Ridicarea completă a sancțiunilor și reluarea Nord Stream 1
Primul scenariu, cel mai radical, presupune că o pace în Ucraina va fi însoțită de ridicarea totală a sancțiunilor, ceea ce ar permite redeschiderea conductei Nord Stream 1. Totuși, acest lucru ar necesita atât aprobarea Germaniei, cât și investiții semnificative, deoarece conducta a suferit daune severe în urma sabotajului din septembrie 2022. Acum două zile, ministrul german al Economiei și Energiei, Robert Habeck, și-a exprimat opoziția față de repornirea Nord Stream, dar el se află la final de mandat.
Conform analiștilor, acest scenariu ar duce la o prăbușire a prețurilor gazului natural pe piața europeană, până la nivelurile din martie 2021 – adică la aproximativ 15 euro/MWh, cu 60% mai puțin decât prețurile actuale.
Scenariul 2: Ridicarea treptată a sancțiunilor în cinci ani
Al doilea scenariu prevede o ridicare graduală a sancțiunilor împotriva Moscovei pe o perioadă de cinci ani, ceea ce ar duce la o revenire etapizată a fluxurilor rusești de gaze către Europa. Însă Putin nu este genul de lider care acceptă acorduri de tip „take it or leave it” și nici nu ia decizii grăbite sub presiune. Analiștii cred că este puțin probabil să accepte o înțelegere care să mențină sancțiunile.
Drept dovadă, Rusia continuă să joace strategic, plasând responsabilitatea unei eventuale încetări a focului pe umerii Washingtonului, în încercarea de a câștiga timp. Chiar și așa, scenariul unui acord cu ridicare progresivă a sancțiunilor rămâne o posibilitate, ceea ce ar însemna o scădere mai lentă a prețurilor. În prezent, prețul gazului se situează puțin peste 41 euro/MWh.
Trei scenarii pentru revenirea gazului rusesc în Europa
Un raport recent al firmei de consultanță Timera Energy prezintă trei scenarii posibile privind reluarea fluxurilor de gaze rusești în Europa:
-Ridicarea sancțiunilor occidentale asupra proiectului „Arctic LNG” al Rusiei. Acest lucru ar permite introducerea pe piață a unui volum de 9 miliarde de metri cubi de gaz lichefiat în 2025.
-Reluarea treptată a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, după ce fluxurile au fost oprite în ianuarie 2025, când guvernul de la Kiev a decis să nu reînnoiască acordul de tranzit cu Moscova. Această variantă ar aduce pe piață încă 15 miliarde de metri cubi, pe lângă cele 9 miliarde din Arctic LNG, dar presupune și soluționarea unor dispute juridice între Gazprom și mai multe companii europene.
-Reluarea rapidă a fluxurilor prin Ucraina, ceea ce ar duce la o creștere masivă a volumului de gaze rusești exportate către Europa, până la 50 de miliarde de metri cubi, peste cele 9 miliarde ale Arctic LNG.
Care sunt rutele posibile pentru revenirea gazului rusesc în Europa?
În prezent, situația principalelor coridoare de transport al gazului rusesc către Europa este următoarea:
- Nord Stream 1 – grav avariat după sabotajul din 2022; repornirea ar necesita investiții semnificative.
- Nord Stream 2 – o parte a conductei este intactă, dar compania operatoare a intrat în faliment în 2022; ar necesita reautorizare și investiții.
- Yamal – Polonia se opune reluării fluxurilor prin acest gazoduct.
- TurkStream – continuă să funcționeze peste capacitatea nominală.
- Tranzitul prin Ucraina – fluxurile au fost oprite în ianuarie 2025, dar rămâne cea mai viabilă rută pentru revenirea gazului rusesc în Europa.
În concluzie, piața gazului rusesc rămâne un joc politic complex, în care Europa încearcă să reducă dependența energetică de Rusia, dar, în același timp, se confruntă cu prețuri ridicate și presiuni economice. Chiar dacă sancțiunile vor fi relaxate, UE ar putea încerca să se bazeze mai mult pe SUA și Qatar ca furnizori principali. „Ne dorim cu adevărat să depindem din nou de un agresor precum Rusia? Evident că nu”, a declarat ieri comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, semnalând o poziție clară a Bruxelles-ului.