4,8% din consumatorii casnici din România au montate contoare inteligente de energie electrică. Procentul este mic faţă de planul iniţial, iar ANRE va întârzia şi mai mult contorizarea inteligentă, care ar fi trebuit, pe baza legii, să acopere 80% din toţi consumatorii casnici.
Potrivit datelor ANRE, aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România, adică un număr de 443.000, deţin în acest moment contoare inteligente de măsurare a energiei, iar companiile şi-au propus în acest an extinderea acestor tehnologii pentru încă 270.000 de clienţi, după cum a declarat Maria Ispas, director al Direcţiei de Analiză-Investiţii din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energie (ANRE), într-o conferinţă pe tema contorizării inteligente din România.
„În perioada 2015 – 2016, au fost integraţi 443.000 de clienţi, ceea ce reprezintă 4,8% din numărul total de 9,3 milioane de consumatori alimentaţi la joasă tensiune. Costul total a fost de 164,8 milioane de lei, iar costul unitar a fost de 370 de lei pe client”,
Beneficiile acestor proiecte-pilot au inclus reducerea costurilor, cum ar fi cel de citire a contoarelor. Operatorii au raportat că, faţă de costul iniţial de 2-15 lei pe client, s-a obţinut o reducere cu 20 – 95%, conform datelor ANRE.
În ceea ce priveşte reducerea consumului comercial în reţea, acesta s-a redus cu 1 – 15%, iar cel tehnic, până la 5 procente. Costurile cu deconectarea şi reconectarea, între 4 şi 40 de lei pe client, a fost reduse cu până la 15 lei în medie pe client, respectiv 80% din costul iniţial.
Totodată, cu privire la dorinţa operatorilor de a implementa aceste sisteme, datele ANRE arată că trei dintre distribuitori au în plan în perioada 2017-2018 integrarea a 70-80% dintre clienţi, doi dintre ei – pentru 40-50% dintre clienţi, iar alţi trei operatori vor integrarea a 10-30% dintre consumatorii racordaţi.
„Autoritatea a emis Ordinul 25 din 2018 care permite continuarea realizării unor astfel de proiecte, iar în urma emiterii acestui ordin, cinci operatori au programat pentru 2018 să integreze 270.000 de clienţi în valoare totală de 78,6 milioane de lei, cu un cost mediu de 290 de lei pe client”, a mai spus Ispas.
Citeşte şi:
ANRE recunoaşte: Nu se pot instala contoare inteligente la 80% din consumatori până în 2020, aşa cum spune legea
Ce a făcut un expert de la Enel după ce a primit smartmeter
Ciprian Bănărescu, expert tehnic proiect Smart Meter din cadrul Enel, a relatat propria experienţă privind beneficiile pe care le aduce instalarea acestor tehnologii la consumatori, arătând cum a reuşit să-şi reducă factura la jumătate.
Reprezentantul Enel a început prin a spune că, pe baza experienţei din Italia, compania şi-a propus să atingă ţinta prevăzută în Legea energiei, respectiv ca 80% dintre consumatori să aibă contoare inteligente până în anul 2020.
„Astfel, din 2015 până în prezent, s-au înlocuit 300.000 de contoare, iar, din punctul nostru de vedere, suntem pregătiţi să ajungem la 80% la targetul prevăzut (anul 2020 – n. r.), în cazul în care există şi cadrul reglementat. Vom menţine ritmul maxim de implementare”, a susţinut el.
Întrebat dacă a observat o schimbare în comportamentul clienţilor după instalarea contoarelor inteligente, el a oferit propriul exemplu: „La mine acasă, într-un apartament din Bucureşti, s-a înlocuit contorul clasic cu un smart meter şi a crescut automat şi înregistrarea contorului, a crescut factura. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să schimb iluminatul în casă, am trecut pe led şi am redus factura la jumătate. Deci, este pe propria piele”.
Citeşte şi:
Montarea contorului inteligent de energie electrică e obligatorie. Cine refuză ar putea rămâne fără curent
El a arătat că marele beneficiu al contorizării inteligente este urmărirea consumului.
„Aceste soluţii permit urmărirea consumului, posibilitatea de a solicita furnizorului o gamă mai variată de tarife, să ghideze consumatorul ce îşi doreşte şi să nu i se impună din altă parte ce să aibă. Există beneficii şi pentru distribuitor: reducerea costurilor cu reconectarea, cu impact asupra costurilor clientului, reducerea costurilor de citire şi în general scăderea pierderilor”, a arătat Bănărescu.
