Un studiu comandat de companiile de distribuție de energie electrică arată că este nevoie de investiții suplimentare în rețele de un miliard de euro pe an, iar acest lucru aduce României, prin efectul de multiplicare, 10 miliarde de euro în plus la PIB. Tarifele de distribuție din facturile clienților ar trebui să crească cu doar un ban/kWh, însă ANRE spune că deja industria se plânge de prețul mare al energiei.
Rețelele de distribuție de energie electrică și gaze naturale necesită investiții suplimentare de circa 1,1 miliarde de euro anual, iar deblocarea acestei sume poate aduce beneficii economice semnificative pentru România, echivalente cu un impact anual de până la 10,6 miliarde EUR, echivalentul a circa 3,3% din PIB, potrivit studiului “Impactul economic al investițiilor în rețelele de distribuție de electricitate și gaze din România”, realizat de Valorem pentru Federația ACUE.
“Energia joacă un rol crucial în dezvoltarea economiei, iar consumul de energie este strâns legat de creșterea PIB. De aceea, investițiile în infrastructura de distribuție sunt esențiale pentru competitivitatea economică. Adoptarea unor măsuri de stimulare a investițiilor suplimentare în rețelele de distribuție va avea un impact pozitiv la nivel macro-economic, cu un efect de multiplicare de aproape 10 ori”, este una dintre concluziile studiului.
Potrivit studiului Valorem, impactul economic total al celor 10,6 miliarde EUR a fost evaluat în raport cu 3 piloni principali de creștere economică: multiplicarea/ extinderea proiectelor de infrastructură; creșterea producției și distribuției de energie; stimularea economiei prin atragerea de noi investiții.
“Structura impactului pozitiv calculat include beneficii fiscale semnificative, evitând pierderi de peste 4,6 miliarde EUR în taxe, 2,5 miliarde EUR în salarii nete suplimentare (care ar putea susține peste 230.000 de locuri de muncă) și până la 3,7 miliarde EUR în profituri nete corporative care ar putea fi reinvestite în economie. Potrivit studiului, în decursul a 5 ani de zile, stimularea investițiilor în rețelele de distribuție ar putea genera o creștere a PIB cu până la 16,5%”, se mai arată în studiu.
Studiul arată că, în scenariul deblocării acestor investiții adiționale, costurile suplimentare în factura unei gospodării din România cu consum mediu sunt de aproximativ de 5 lei în factura lunară a energiei electrice. Ulterior însă, creșterea poate fi compensată prin absorbția unei cantități mai mari de energie la preț redus, care duce la scăderea costului de achiziție a energiei din factura finală, respectiv impactul pe kWh distribuit este diminuat pe măsură ce consumul total crește datorită intensificării electrificării.
Un ban pe kWh
“Am făcut acest studiu să avem un argument nou în discuția cu ANRE. Este adevărat, ANRE trebuie să găsească un echilibru intre interesul clienților, producătorilor, distribuitorilor. În momentul de față, investițiile sunt complet blocate, pentru că perioada de reglementare a început și reglementările actuale nu le-au deblocat, asta s-a văzut și în planurile trimise către ANRE”, a spus Volker Raffel, președinte al ACUE și director general al E.On România.
“Am făcut acest studiu pentru că, făcând un mic pas de profitabilitate pentru aceste investiții, înseamnă că putem să atragem și mai mulți bani, și europeni și privați – putem să deblocăm, cu 1 ban per kWh adițional, care este sub 1% la prețul final, 1 miliard de euro adițional, sumă de investit în acest sector. După acest studiu, impactul este de zece ori mai mare, o creștere în PIB anuală de 10 milioane de euro. Acest lucru înseamnă, după o perioadă de cinci ani, chiar o creștere de 16% în PIB-ul României. Cu acest argument puternic, vrem să avem o nouă discuție să deblocăm investițiile în acest sector”, a spus Volker Raffel.
“Vorbim doar despre tariful de distribuție, care crește, după propunerea noastră, de 1 ban per kWh acum, ceea ce înseamnă sub 1% ca impact în prețul final, până la 5 bani în anul 2030. Și cu asta putem să deblocăm toate investițiile în rețea și, dacă facem asta, înseamnă că avem un pas mai ușor pentru producători noi și consumatori noi. Dacă vine un investitor care vrea să construiască o fabrică în România, el trebuie să plătească conexiunea la rețea, dar, dacă rețeaua este întărită, el plătește mai puțin și e mai ușor pentru el să vină.
Acest lucru înseamnă că, dacă deblocăm aceste investiții, chiar ajungem la un consum mai mare și un tarif de distribuție per kWh chiar mai mic și ajungem la o deblocare de energie regenerabilă care ajunge să fie absorbită mai ușor în rețea și se reduce și prețul energiei electrice. Da, este adevărat, cu propunerea noastră trebuie să mărim tariful de distribuție, într-un prim pas, dar ajungem chiar la un tarif de distribuție mai mic în viitor și la un preț mai mic al energiei electrice”, a mai explicat Volker.
Șeful ANRE spune că distribuitorii condiționează investițiile de creșterea tarifului
„Nimeni nu neagă importanța investițiilor în sectorul energetic, ele sunt esențiale. Însă vorbim de condiționarea unor investiții de o rată de rentabilitate crescută, de la 6,94%, aprobată de ANRE, la circa 9% pe an, cât propun companiile. Însă cineva trebuie să plătească orice creștere, nu există nimic gratis. Creșterea ratei de rentabilitate va duce la creșterea tarifelor de distribuție”, a spus președintele ANRE, George Niculescu, prezent la dezbatarea ocazionată de prezentarea studiului.
ANRE stabilește nivelul tarifelor de distribuție a energiei electrice.
“La noi la ANRE din ce în ce mai des primim solicitări de clarificări din partea marilor consumatori de energie electrică. Cel mai mare producător de automobile din România tocmai s-a plâns de nivelul ridicat al tarifelor de distribuție a energiei în România și atunci, din punctul nostru de vedere, rolul ANRE este de a menține acest echilibru între nevoia de investiții în sectorul energetic și gradul de suportabilitate al clientului final, casnici și non-casnic”, a spus Niculescu.
El a adăugat că studiul ACUE nu a arătat care ar fi impactul asupra inflației al acestor majorări de prețuri.
