Deputații au aprobat legea decarbonizării. Ce se va întâmpla cu grupurile pe cărbune

Deputaţii au adoptat, marţi, în plen, un proiect de lege de aprobare a OUG 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, care reglementează închiderea şi conservarea grupurilor energetice pe bază de lignit şi huilă, închiderea carierelor de lignit şi minelor de huilă precum şi măsuri de sprijin pentru închiderea şi conservarea capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă.

De asemenea, se instituie măsuri pentru atenuarea consecinţelor sociale ale închiderii şi conservării capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă şi a carierelor şi minelor aferente, stabilirea surselor de finanţare a măsurilor de ajutor de stat, precum şi a măsurilor pentru coordonarea şi implementarea procesului de decarbonizare.

Legea stabileşte înfiinţarea Comitetului Interministerial al Cărbunelui, al Comitetului consultativ şi al Grupului de Lucru pentru coordonarea şi monitorizarea implementării măsurilor stabilite, precum şi posibilitatea repornirii grupurilor energetice închise, prin decizia Guvernului şi la propunerea Ministerului Energiei, în situaţie de criză energetică şi în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgenţă aferente sectorului energetic.

S-au înregistrat 155 de voturi „pentru”, 44 de voturi contra şi 37 abţineri.

Potrivit raportului elaborat de comisiile de resort, legea stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe baza de lignit şi huilă, termenele pentru închiderea şi conservarea grupurilor energetice cu funcţionare pe lignit şi huilă, măsuri pentru: asigurarea rezervei tehnice necesare funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional; scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă; închiderea şi punerea în siguranţă a extracţiei de lignit şi huilă, pentru carierele şi minele ce urmează să fie incluse în programul de închidere; reabilitarea şi ecologizarea terenurilor aferente centralelor electrice închise şi a carierelor şi minelor care le deservesc; reconversia profesională şi recalificarea, precum şi alte măsuri socio-economice pentru susţinerea tranziţiei forţei de muncă şi a oportunităţilor economice la nivel local, inclusiv cele cu caracter de ajutor de stat pentru reducerea impactului socio-economic.

Potrivit unui amendament la proiectul de lege, „prin rezerva tehnică se înţelege rezerva de putere asigurată cu scopul de a înlocui grupurile indisponibile pentru care există contracte de energie electrică sau de a fi la dispoziţia operatorului de transport şi sistem, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A. pentru situaţii în care adecvanţa Sistemului Electroenergetic Naţional nu poate fi asigurată prin piaţa de energie electrică”.

Se interzice punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă, cu excepţia capacităţilor pentru care s-au emis licenţe/permise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prevede proiectul.

Potrivit actului normativ, huila va fi scoasă din exploatare treptat până cel târziu la 31 decembrie 2032. Executarea lucrărilor de siguranţă, a lucrărilor de închidere şi de ecologizare a carierelor şi minelor se finalizează până la aceeaşi dată.

Prin hotărâre a Guvernului, sunt stabilite programe de calificare şi reconversie profesională privind personalul angajat în centrale electrice pe lignit şi huilă pentru a asigura un grad cât mai ridicat de ocupare a forţei de muncă disponibilizate ca urmare a măsurilor amintite.

Capacitatea totală instalată de energie electrică pe bază de lignit şi huilă care va fi scoasă din exploatare treptat până cel târziu în anul 2032 este de 4920 MW, din care 3780 MW până la sfârşitul anului 2025, se mai arată în proiect.

Potrivit unui alt amendament, capacităţile energetice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile la 31 decembrie 2021 se scot din exploatare treptat şi se pot trece în rezerva tehnică la dispoziţia dispecerului energetic naţional, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgentă, după cum urmează: până la sfârşitul anului 2022, 660 MW de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit; până la sfârşitul anului 2025, alte 1425 MW de capacităţi de producţie de energie electrică pe bază de lignit rămase; până cel târziu la sfârşitul anului 2032, capacităţi suplimentare de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă de 1140 MW.

Documentele justificative privind îndeplinirea obligaţiei de scoatere din exploatare a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile se comunică ministerului de resort de către operatorul economic care deţine capacităţile în cauză, în termen de cinci zile de la emiterea acestora de către autorităţile competente.

Trecerea în rezerva tehnică se face prin ordin al ministrului de resort, la solicitarea operatorului naţional de transport şi sistem, în baza analizei de adecvanţă elaborată de către acesta.

Rezerva tehnică constituită potrivit prevederilor legale este la dispoziţia operatorului de transport şi sistem, se utilizează la ordinul acestuia pentru a asigura adecvanţa Sistemului Electroenergetic Naţional pe piaţa de energie electrică, etapizat până la data de 31 decembrie 2032, pentru următoarele situaţii: înlocuirea grupurilor indisponibile pentru care există contracte de energie electrică şi cererea de energie electrică nu poate fi asigurată prin piaţa de energie electrică, iar în acest mod este afectat Sistemul Electroenergetic Naţional; este periclitată adecvanţa Sistemului electroenergetic naţional în ceea ce priveşte piaţa de energie electrică; alte situaţii de forţă majoră definite prin lege pentru care este necesară intervenţia operatorului de transport şi sistem pe piaţa de energie electrică, se precizează în proiect.

În vederea înlocuirii capacităţilor de producţie a energiei electrice pe lignit şi huilă care vor fi închise şi pentru a nu fi pusă în pericol siguranţa Sistemului Energetic Naţional, vor fi realizate noi capacităţi de producţie, mai prevede proiectul.

Conform Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat de către Comisia Europeană prin Decizia C(2022) 553 final din 26 ianuarie 2022, pentru care s-a obţinut finanţare din Fondul de Modernizare în valoare de 897 milioane euro, cu participarea Complexului Energetic Oltenia vor fi realizate noi investiţii în capacităţi pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie, după cum urmează: două grupuri pe gaze naturale „ready for hydrogen” de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MW: Işalniţa: 850 MW – cu punere în funcţiune în 2026 – Turceni 475 MW – cu punere în funcţiune în 2026; opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – până în 2024.

Capacitatea de producere a energiei electrice pe baza de huilă din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv grupul energetic Paroşeni 4, cu o putere instalată de 150 MW, va asigura, până la finalul anului 2030, neutralizarea huilei rezultată ca urmare a lucrărilor de punere în siguranţă a zăcămintelor de huilă.

Acordarea ajutoarelor de stat pentru rezerva tehnică pe bază de lignit, precum şi pentru capacitatea de producere a energiei electrice pe baza de huilă se realizează prin hotărâri ale Guvernului, după autorizarea lor de către Comisia Europeană.

Nescoaterea din exploatare a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe baza de huilă şi lignit la datele scadente prevăzute de proiectul de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacităţile de producţie pe bază de huilă şi lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente, prevede documentul.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute de proiect se fac de către reprezentaţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *