Producătorii de energie electrică din eolian nu vor mai plăti taxa pe stâlpii de susținere a turbinelor, la care obliga o prevedere mai veche din Codul Fiscal, care asimila turnul unei clădiri, deci pentru care se datora taxa. Așa a decis în final Curtea Supremă, după ce Ministerul de Finanțe a pierdut procesul în fața avocaților de la Țuca Zbârcea & Asociații.
“Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut, prin decizia pronunțată în data de 17 iunie 2020, hotărârea prin care mai multe companii din domeniul energiei eoliene obținuseră în primă instanță anularea Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1210/2014 şi a Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014”, arată un comunicat al casei de avocatură.
Cinci dintre cele mai importante societăți active în sectorul regenerabilelor, reprezentate de Țuca Zbârcea & Asociații, au inițiat dosarul având ca obiect cererea de anulare a Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1210/2014 şi a Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014. La această acţiune s-au raliat ulterior şi alte companii din sfera celor care au în proprietate parcuri eoliene, mai spun avocații.
Decizia Comisiei Fiscale Centrale prevedea că „turnul de susținere al turbinelor eoliene se încadrează în categoria clădirilor”, adăugând practic la lege (dispozițiile art. 249 alin. 5 din vechiul Cod fiscal) și deschizând calea emiterii de către autoritățile locale de decizii de impunere pentru impozitul pe clădiri.
În urma adoptării Ordinului nr. 1210/2014 şi a Deciziei nr. 5/2014, autorităţile publice locale au impozitat companiile active în sectorul regenerabilelor cu sume importante de bani, atât retroactiv, cât şi pe perioade curente, prin calificarea turnurilor de susţinere a turbinelor eoliene ca şi clădiri.
După obținerea unei prime hotărâri favorabile în fața Curții de Apel București în septembrie 2017, dosarul a fost deferit Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), echipa de avocați din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații, sub coordonarea Christinei Vlădescu, Partener, asigurând reprezentarea celor cinci societăți în toate etapele procedurale.
Astfel, ÎCCJ a respins recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice și de două unități administrativ-teritoriale, interveniente în cauză, consfințind soluția de primă instanță. Decizia ÎCCJ pronunțată în dosarul nr. 2872/2/2015 este definitivă.
„Salutăm decizia Înaltei Curți, care a confirmat dezlegarea dată de instanța de fond, prin care lucrurile au intrat în normal, din perspectiva ierarhiei actelor juridice, fapt în măsură să întărească încrederea investitorilor atât în sistemul legislativ, cât și in puterea judecătorească”, a declarat Christina Vlădescu.
“Decizia ÎCCJ este o decizie importantă, de impact asupra companiilor respective, în contextul impunerii de către autorităţile locale a unor sume considerabile cu titlu de impozit pe clădiri aferent turnurilor de susţinere a turbinelor eoliene pentru aceste societăți, în baza actelor administrative sus-menționate, anulate în prezent definitiv”, mai spun avocații.
