Opinie de Mihai Melintei
Inteligența artificială (AI – prescurtare în engleză) reprezintă una dintre cele mai revoluționare tehnologii ale secolului XXI, cu aplicații care se extind rapid în aproape toate domeniile. De la sănătate, educație, industrie și servicii, până la divertisment, AI modelează lumea în care trăim. Însă, în spatele acestei eficiențe și inovații se ascunde o realitate mai puțin vizibilă, dar esențială: consumul energetic uriaș necesar pentru susținerea sa și impactul asociat asupra mediului.
Pentru a funcționa, inteligența artificială necesită resurse de procesare, furnizate de centrele de date care consumă cantități impresionante de energie. Aceste centre, esențiale în arhitectura digitală globală, au ajuns să rivalizeze, în consumul de energie, cu întreaga infrastructură a unor țări dezvoltate. Mai mult decât atât, cererea tot mai mare de putere de calcul face ca inteligența artificială să devină un factor emergent de presiune asupra sistemelor energetice.
Odată ce numărul centrelor de date necesare pentru funcționarea inteligenței artificiale crește la nivel global, crește și nevoia de surse stabile de energie. Soluțiile viabile rămân, de cele mai multe ori, sursele convenționale – centralele nucleare sau cele pe bază de combustibili fosili.
Consumul energetic al AI
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, alimentată de scăderea costurilor de calcul și disponibilitatea masivă a datelor, generează presiuni fără precedent asupra sistemelor energetice. Adoptarea pe scară largă a tehnologiilor inteligenței artificiale presupune un consum energetic substanțial, în special pentru centrele de date dedicate antrenării și rulării modelelor avansate de AI. În 2024, centrele de date ale AI au consumat circa 415 TWh, reprezentând aproximativ 1,5% din consumul global de electricitate, cu o rată de creștere de 12% pe an, de patru ori mai rapidă decât media globală de consum. Centrele de date se disting prin intensitatea lor energetică, unele dintre ele consumând curent electric echivalent al 100.000 până la 2 milioane de locuințe.
Proiecțiile pentru 2030 indică un consum al inteligenței artificiale de peste 945 TWh, echivalent cu consumul total actual al Japoniei, iar până în 2035 ar putea ajunge la 1.700 TWh, în scenarii de adopție accelerată. În Statele Unite ale Americii, centrele de date vor depăși în consum industriile grele combinate (oțel, ciment, aluminiu), devenind un factor esențial al creșterii cererii energetice. În Irlanda, unde în 2022 centrele de date au consumat 18% din energia electrică națională, consumul acestora până în 2026 ar putea să se dubleze.
Inteligența artificială devine astfel nu doar un consumator important al energiei, ci unul cu cerințe specifice:
- Continuitate (funcționare constantă);
- Fiabilitate (fără fluctuații de tensiune);
- Scalabilitate (posibilitatea de creștere rapidă a capacității).
În fața acestor cerințe, sursele regenerabile, deși esențiale în tranziția energetică, au limitări în ceea ce privește intermitența. Inteligența artificială necesită surse stabile de energie, ceea ce înseamnă că nu se poate baza pe surse regenerabile precum eolienele sau panourile solare, care depind de condițiile tehnice și naturale. Stocarea în baterii încă nu este suficient de eficientă pentru a susține centrele de date mari la scară globală. Astfel, în lipsa unor soluții de stocare în masă a energiei regenerabile, singurele surse fiabile rămân centralele nucleare și cele pe bază de combustibili fosili.
Energia nucleară – răspunsul la nevoile AI
În contextul revoluției digitale și al tranziției energetice, energia nucleară și inteligența artificială devin piloni complementari ai progresului tehnologic, formând o relație strategică esențială pentru susținerea infrastructurii digitale. Energia nucleară, oferă o combinație unică de avantaje pentru AI:
- Producție constantă de energie;
- Zero emisii directe de CO₂;
- Disponibilitate pe termen lung;
- Densitate energetică mare – o centrală nucleară ocupă spațiu redus, dar produce masiv.
Rapoartele IEA arată că în scenariile de creștere rapidă a utilizării inteligenței artificiale, contribuția energiei nucleare la alimentarea centrelor de date ar putea crește cu 175 TWh până în 2035, similar cu expansiunea gazului natural. Tehnologiile noi, precum reactoarele modulare mici (SMR), oferă oportunitatea de a integra energia nucleară chiar în apropierea hub-urilor digitale.
Astfel, în fața acestei realități, giganții tehnologici au reacționat rapid. În 2024, Amazon, Google, Meta și Microsoft au inițiat investiții masive în sectorul nuclear, în special în dezvoltarea reactoarelor modulare mici:
- Amazon Web Services (AWS) colaborează cu Energy Northwest pentru construirea a patru reactoare SMR în statul Washington, cu o capacitate inițială de 320 MW, extinsă până la 960 MW. De asemenea, AWS a achiziționat un centru de date alimentat de centrala nucleară Susquehanna din Pennsylvania și colaborează cu Dominion Energy pentru un proiect similar în Virginia;
- Google a semnat un parteneriat cu Kairos Power pentru a cumpăra energie nucleară de la reactoare SMR cu o capacitate totală de până la 500 MW. Această mișcare susține angajamentul Google de a funcționa 24/7 cu energie fără emisii de carbon;
- Meta a lansat o solicitare pentru identificarea dezvoltatorilor nucleari care pot furniza între 1 și 4 GW de capacitate nouă în SUA până la începutul anilor 2030;
- Microsoft a încheiat un acord de 1,6 miliarde de dolari pentru reactivarea reactorului nuclear de la Three Mile Island, pentru a alimenta infrastructura AI.
Aceste acțiuni, ale marilor jucători din sectorul tehnologic, vizează asigurarea unui flux energetic stabil, curat și scalabil pentru infrastructurile lor digitale.
De asemenea, la evenimentul CERAWeek 2025, Amazon, Google și Meta au semnat un angajament coordonat de World Nuclear Association, vizând triplarea capacității nucleare globale până în 2050. Această inițiativă subliniază recunoașterea energiei nucleare ca soluție esențială pentru satisfacerea cererii energetice în creștere, determinată de AI, și pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare.
Simetria strategică dintre energia nucleară și AI
Pe fondul avansului tehnologic accelerat și al presiunii pentru soluții energetice sustenabile și stabile, inteligența artificială și energia nucleară nu mai pot fi privite ca domenii separate, ci ca părți interdependente ale aceleiași transformări globale. Simetria strategică dintre energia nucleară și AI constă în faptul că, pe de o parte, inteligența artificială are nevoie de o sursă de energie fiabilă, continuă și cu emisii reduse, rol pe care energia nucleară îl îndeplinește ideal, iar, pe de altă parte, AI devine un instrument esențial pentru optimizarea siguranței, eficienței și inovării în operarea și dezvoltarea tehnologiilor nucleare, creând astfel o relație de interdependență reciproc avantajoasă, cu implicații majore pentru securitatea energetică și progresul tehnologic global. În termeni generali, inteligența artificială poate aduce multiple beneficii sectorului nuclear, cum ar fi:
- Monitorizarea în timp real a reactoarelor;
- Modelele predictive de inteligență artificială pot anticipa defecțiuni sau optimiza mentenanța;
- Inteligența artificială contribuie la simularea scenariilor de siguranță;
- Proiectarea noilor tipuri de reactoare;
Această interdependență creează o conexiune circulară: AI are nevoie de energia nucleară pentru a funcționa, iar energia nucleară poate deveni mai sigură și eficientă cu ajutorul AI.
Concluzie
Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale vine cu un cost energetic semnificativ. Odată cu avansul revoluției digitale și nevoia unei surse stabile de energie pentru inteligența artificială, energia nucleară se aliază strategic, devenind un factor fundamental în dezvoltarea infrastructurii tehnologice și în atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Prin densitatea energetică ridicată, capacitatea de producție constantă și integrarea tehnologică facilitată de AI, energia nucleară devine un pilon indispensabil în asigurarea rezilienței infrastructurilor digitale și în susținerea tranziției către un viitor energetic sustenabil și sigur.
Mihai Melintei este fondatorul centrului de cercetare Energy Analytical Studies, o inițiativă dedicată analizei strategice în domeniul energiei. Cu o experiență de peste cinci ani ca asistent universitar în domeniul relațiilor internaționale, Mihai îmbină activitatea academică cu expertiza practică în sectorul energetic, concentrându-se pe intersecția dintre securitatea energetică, geopolitică și tranziția verde.
