Asociaţiile de producători din sectorul de petrol şi gaze propun ca noul preţ de referinţă pentru stabilirea redevenţelor să ţină cont de bursa din România sau de preţul din contractele lor de vânzare, însă Agenţia pentru Resurse Minerale (ANRM) susţine că bursa românească este imatură, astfel că redevenţele trebuie calculate în funcţie de hub-ul din Austria.
ANRM a organizat miercuri o dezbatere publică pe tema actualizării preţului de referinţă la gazele naturale, în funcţie de care se calculează redevenţele petroliere datorate bugetului de stat de către companiile producătoare.
Aceasta, după ce instituţia a elaborat un proiect de ordin, potrivit căruia noul preţ de referinţă ar urma să ţină cont de cotaţiile de la bursa de gaze din Austria, respectiv hub-ul Baumgarten.
Reprezentanţii asociaţiilor din sectorul de petrol şi gaze nu sunt de acord cu propunerea ANRM.
‘Preţul de referinţă trebuie să fie preţul de piaţă din România. Suntem de părere că o piaţă externă nu reprezintă piaţa din România. Nu avem nicio legătură cu hub-ul Baumgarten. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori şi nu este corect pentru plata redevenţelor’, a declarat, în cadrul dezbaterilor, Harald Kraft, reprezentantul ROPEPCA.
În plus, el a adăugat că nu este corect ca preţul de referinţă să ţintă cont doar de piaţa spot, aşa cum propune ANRM, întrucât pe această piaţă preţurile fluctuează extrem de mult.
La rândul său, Alexandru Maximescu, de la Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze, a arătat că nu ar trebui introdus un preţ administrativ într-o piaţă liberalizată.
Totodată, Gabriela Cărbureanu, reprezentantul Romgaz, a atras atenţia că introducerea în ecuaţie a unei burse externe este cea mai rea alegere posibilă pentru un producător.
‘Cea mai bună variantă ar fi raportarea la preţul la care producătorul vinde gazele. Dacă nu, raportarea la Bursa Română de Mărfuri’, a spus ea.
În replică la observaţiile producătorilor, Dorinel Unsărescu, consilier al preşedintelui ANRM, a arătat că bursa de gaze românească este irelevantă pentru calculul redevenţelor, fiind abia la început.
‘Ştiţi cât se tranzacţionează pe Bursa Română de Mărfuri şi, deşi se încearcă resuscitarea şi stimularea Bursei Române de Mărfuri, începutul este abia în 2018. Este o piaţă încă imatură. Ne-am dori şi noi să ne raportăm ca referinţă la BRM sau la OPCOM sau la orice altă piaţă românească, dar în momentul de faţă o astfel de discuţie este inoportună pentru ANRM. Comportă nişte variabile necontrolabile pentru ANRM pentru a fundamenta un preţ de referinţă la o bursă complet imatură şi care acum începe să se dezvolte’, a spus Unsărescu.
El a amintit că redevenţele sunt doar o parte a impozitării companiilor producătoare şi a arătat că, în 3-4 luni, legislaţia va fi modificată ‘în sensul creşterii posibilităţilor ANRM de a veni în sprijinul producătorilor’.
Oficialul ANRM a adăugat că există în Europa nouă burse de gaze, unde preţul este aproximativ acelaşi (cu excepţia bursei din Italia), însă, pentru România, de referinţă este bursa de gaze de la Viena.
Discuţia privind actualizarea preţului de referinţă pentru calculul redevenţelor are loc în contextul în care acesta nu a mai fost modificat din 2008. Preţul în vigoare la ora actuală este de 495 de lei pe mia de metri cubi, adică 45 de lei pe MWh, în contexul în care preţul pieţei este de 89 de lei pe MWh, adică dublu.
Potrivit ANRM, la bugetul de stat se încasează anual redevenţe petroliere în valoare de un miliard de lei, calculate la preţul de referinţă din 2008.
Anterior, în deschiderea sesiunii de dezbateri, Unsărescu a amintit că, în urma a două controale, Curtea de Conturi a stabilit că bugetul de stat a pierdut încasări de peste 7 miliarde de lei în perioada 2010 – 2015, întrucât preţul de referinţă al gazelor la care se calculează redevenţele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008.
