Statul român nu ar trebui să se întoarcă la soluţiile de intrare forţată în piaţă, care pe termen scurt şi mediu duc la costuri un pic mai mari ”decât ne putem imagina, ci ar trebui să decidă economic ce sectoare sunt prioritare şi să le trateze ca atare, a declarat, luni, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban, la un eveniment organizat de Consiliul Concurenţei, transmite Agerpres.
Aceasta a subliniat că nu este de acord cu Mecanismul de Achiziţie Centralizată de Energie Electrică (MACE), care s-a aplicat în 2023 şi 2024, prin care producătorii de energie electrică au fost obligaţi să vândă o mare parte din producţia lor la un preţ reglementat şi fixat de stat, prin intermediul OPCOM.
„Eu nu sunt de acord, vă spun foarte sincer, deşi pot să înţeleg sectorul de non-casnic, dar eu nu sunt de acord cu MACE. Eu nu cred că aceste soluţii de cantităţi administrate pot să ne ajute. Sunt de acord că România a depăşit, din vară începând, o perioadă de criză, cu situaţia generată de oprirea livrărilor de la nuclear, sunt total de acord, dar nu cred că trebuie să ne întoarcem la soluţii de acest gen, care sunt soluţii de intrare forţată în piaţă şi care, pe termen mediu, scurt, ne costă un pic mai mult decât ne putem imagina.
Cred, în schimb, că statul român trebuie să decidă economic ce sectoare are prioritare şi trebuie să le trateze ca atare. Şi aceste sectoare trebuie să se regăsească în diferite instrumente pe care statul român – acum ce să facem, nu poate sectorul energetic sau partea economică să tot plătească şi pentru că nu avem spaţiu fiscal-bugetar să ne facem scheme sau să le finanţăm. Trebuie să ne facem spaţiu fiscal-bugetar, că aşa, dacă tot mergem înainte cu un spaţiu fiscal-bugetar care ne permite doar să plătim salarii şi pensii, vom termina tot plătind salarii şi pensii”, a transmis aceasta.
În opinia sa, autorităţile ar trebui să aibă „o aplecare un pic mai corectă” vizavi de sectoarele economice care trebuie sprijinite prin subvenţionarea unei părţi din preţul energiei.
„Trebuie să avem o aplecare un pic mai corectă vizavi de economie şi trebuie să decidem unde dăm ajutoare, care sunt sectoarele economice care trebuie ajutate şi, inclusiv pe partea de instrumente, de mecanisme care să permită, poate folosesc un cuvânt care, tehnic, nu este cel mai potrivit, dar pe fond, este acelaşi lucru, o subvenţionare a unei părţi a preţului energiei. Dar se poate face, există instrumente care nu impun, adică nu costă atât de mult ca efect precum intervenţiile directe în piaţă”, a subliniat Daniela Dărăban.
Aceasta a atras atenţia că în sectorul energetic se vorbeşte foarte mult, dar se întâmplă puţine, întrucât statul este cel care trebuie să ia deciziile.
„Eu acum vă spun foarte sincer că în sectorul energetic, din nefericire, se vorbeşte foarte mult – foarte, foarte mult – şi se întâmplă foarte puţine. Eu cred că am teme pe care le-am ridicat cu argumente solide de beneficii cred că de 5 ani de când am revenit în sector, dar, din nefericire, sectorul nu poate să ia decizii.
Sectorul poate să pună pe masă probleme, sectorul poate să participe la discuţii, sectorul poate chiar pe lanţ să discute (…) dar fiecare îşi spune, să spunem aşa, istoria pe care o cunoaşte din business-ul pe care îl reprezintă, dar nu se întâmplă. Lucrurile nu se întâmplă, asta este cea mai mare problemă. Deci, se vorbeşte. E bine. Că nu se face, cred că este prost.
Vorbim de un sector în care statul, pe lângă faptul că este responsabil de decizie, este responsabil de monitorizare, statul este responsabil de evaluare. Este un sector care suferă modificări, este o dinamică a schimbării în sectorul energetic, iar pe partea tehnică şi comercială este o lentoare a statului în totală discordanţă cu ceea ce se întâmplă în realitate şi cu nevoia din realitate. În totală discordanţă”, a afirmat oficialul ACUE.
Daniela Dărăban a subliniat că sistemul energetic românesc este ţinut în echilibru de specialiştii din domeniu care „lucrează cu paradigme şi cu instrumente pe care mulţi, în Vest, nu cred că şi le pot imagina că pot să ţină un sistem în astfel de condiţii”.
„Acest sector, până la urmă, are în spate, pe diferite segmente, oameni cu multă experienţă şi expertiză tehnică. Echilibrul tehnic nu a picat sistemul în momente foarte critice, foarte critice pentru sistemul energetic românesc. Eu mulţumesc oamenilor tehnici care au ştiut, credeţi-mă, cred că lucrează cu paradigme şi cu instrumente pe care mulţi, în Vest, nu cred că şi le pot imagina că pot să ţină un sistem în astfel de condiţii, dar a ţinut. Comercial, în schimb, plătim cu toţii. Deci, comercial, dacă ne uităm pe piaţa de echilibrare ce se întâmplă o să vedeţi, adică vedem costul inacţiunii, costul inadecvării deciziilor se vede”, a susţinut ea.
Potrivit acesteia, sunt foarte multe lucruri care trebuie făcute în domeniul energiei, sectorul „pune pe masă” soluţiile, însă acestea nu se regăsesc în decizii.
„Cred că sunt la a patra schimbare de Guvern, de premier, de miniştri. Toată lumea vrea soluţii, sectorul pune soluţiile pe masă, nu se regăsesc în decizii. Ăsta este adevărul – nu se regăsesc în decizii. Stăm şi aşteptăm, vorbim de teme complicate, adică stăm şi aşteptăm. Nu ştiu ce aşteptăm: să ne spună X, stai că se schimbă dincolo, dar stai să vedem care e majoritatea. Ok, noi stăm, ce să zic? Eu nu pot să pun mai multe argumente, cred că pun toate argumentele pe masă, dar decizia lipseşte. Eu am lucrat şi pe partea statului.
Eu nu am foarte multă…cu toată onestitatea, nu am foarte multă indulgenţă. Eu nu sunt o persoană indulgentă nici cu mine, deci nu o să fiu indulgentă cu partea de sector public care trebuie să facă lucruri. Acest sector suferă de lipsa deciziilor potrivite. Este tot ce are nevoie acest sector şi atunci acest sector va fi competitiv şi, cu acest sector odată, poate să fie şi clientul competitiv”, a adăugat directorul executiv al ACUE.
Consiliul Concurenţei a organizat, luni, conferinţa „Concurenţa în sectoare cheie: competitivitate şi inovare”, în cadrul căreia şi-a propus să analizeze principalii factori care pot susţine creşterea economică şi modul în care politicile publice, capitalul privat, concurenţa şi capacitatea de inovare pot contribui la relansarea economiei româneşti.
Sursa foto: Facebook.com/consiliulconcurentei.ro






