Și al doilea reactor al centralei de la Cernavodă ar urma să fie oprit, în 13 august, potrivit anunțurilor preliminare. Calendarul de oprire nu a fost comunicat încă. România va rămâne fără energie nucleară, nu știm pentru cât timp, în condițiile unui deficit în toată zona. Cum vor arăta primele zile după acel moment?
Foarte pe scurt spus: dificil, dar nu catastrofal, cel puțin pe baza datelor de prognoză pe care le avem în după amiaza zilei de 11 august. Iată de ce:
Consumul la vârful de seară este în scădere. Dacă zilele trecute, consumul din vârful de seară, deci cel greu de acoperit în absența energiei solare care ziua este din abundență, ajunsese la 7.660 MW instantaneu, scăderea prognozată a temperaturilor va veni cu o scădere a consumului. Astfel, potrivit prognozei de acum, în seara zilei de 13 august consumul maxim instantaneu va fi de doar 7.000 MW. Diferența este exact o unitate nucleară lipsă. Nu avem încă datele pentru ziua de 14 august (vineri), iar apoi urmează zilele de week-end, cu un consum mult mai redus
Va crește din nou producția de energie eoliană. Prognoza de acum arată, pentru ziua de 13 august, o producție în centralele eoliene de circa 900 MW ca medie orară a zilei. Deci în prima zi în care centrala de la Cernavodă va fi oprită complet, vântul va compensa reactorul lipsă. Este adevărat că nu știm, pe baza prognozei de acum, și cum va fi producția eoloană împărțită pe ore. Vineri, eolianul scade la 400 MW, iar în week-end scade și mai mult, dar atunci consumul este mic.
Producția de energie fotovoltaică se menține ridicată. Chiar dacă este concentrată în orele de zi, producția fotovoltaicelor dispecerizabile, care ajunge ziua să acopere și 50% din consum, contină să fie la un nivel mediu zilnic de 800-900 MW și peste în intervalul joi-duminică. Deși stocarea încă insuficientă nu asigură decât în mică măsură descărcarea acestei energii solare în vârful de consum de seară, producția din timpul zilei economisește uzul altor resurse, cum ar fi apa sau gazele, iar acum apa este puțină iar gazul este scump și, oricum, unele grupuri pe gaz sunt oprite.
Apa stocată în lacuri. Hidroelectrica are totuși un volum de apă stocat în lacurile de acumulare care este echivalentul a 2 TWh de energie electrică, acum. Nivelul este în scădere în ultimele săptămâni pentru că în orele de seară producția hidro crește ca să acopere consumul folosind preponderent apa de aici, în condițiile secetei de pe Dunăre care a redus dramatic producția la Porți . Totuși, în cazul unei probleme, se poate de-stoca mai multă apă și produce mai mult, în unele intervale de timp, dacă apare vreo problemă. Nu este totuși de dorit, pentru că sistemul intră mai puțin pregătit în iarnă.
300 MW în plus din cărbune. Un grup de la Rovinari, cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă tehnică, ar urma să intre în producție cel mai probabil începând cu săptămâna viitoare – nu a fost anunțat și cât cărbune este disponibil pentru el – dar probabil mai multe zile va funcționa și va compensa mai mult de o treime, spre jumătate, din puterea unui reactor de la Cernavodă.
Desigur, nu poare fi exclusă o diminuare a importurilor pentru că probleme sunt în toată zona, sau avarii la centrale, pe linii sau în stații, dar imaginea de ansamblu arată că, cel puțin pentru câteva zile, energia nucleară lipsă din sistem poate fi suplinită fără să existe, în teorie, limitări de consum.
Centrala de la Cernavodă a mai fost oprită complet în acest an, în mai, pentru că la un grup a fost a fost o avarie pe partea clasică, iar celălalt a intrat în revizia programată.
Citește și:
