Croaţia va construi un terminal de LNG pe insula Krk

 Parlamentul croat a adoptat joi, cu 77 de voturi pentru şi 25 împotrivă, o lege care permite construcţia unui terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) pe insula Krk, un proiect susţinut de Uniunea Europeană care vrea să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze, transmite Reuters, citat de Agerpres

Legea prevede construcţia în două etape a terminalului de pe insula Krk, în prima fază urmând să fie realizat un terminal plutitor, urmat de o facilitate terestră. Comisia Europeană ar urma să investească 101,4 milioane de euro în acest proiect, urmând că restul să fie asigurat din împrumuturi şi obligaţiuni.

Cu toate acestea, proiectul este criticat de organizaţiile de mediu precum şi de administraţiile locale, îngrijorate de impactul terminalului asupra mediului. Ecologiştii au avertizat încă înainte de votul din Parlament că vor organiza noi proteste şi vor cere Curţii Constituţionale să analizeze dacă legea respectă constituţia.

Preşedintele companiei care se află în spatele acestui proiect, LNG Hrvatska, a declarat recent că nota de plată pentru terminalul plutitor a fost redusă cu 90 de milioane de euro până la 250 milioane de euro iar capacitatea sa a fost şi ea revizuită în jos pentru a asigura profitabilitatea proiectului.

În prezent, LNG Croaţia organizează o licitaţie pentru livrarea unei facilităţi plutitoare de stocare de regazificare (FSRU) destinată viitorului terminal. Această facilitate este o navă specială care permite ca gazele lichide transportate cu tancurile să fie reconvertite în gaze care să fie introduse în reţeaua de conducte. De asemenea, LNG Croaţia pregăteşte de asemenea cea de-a doua rundă a procedurii de licitaţie pentru rezervarea capacităţii viitorului terminal, care iniţial ar fi trebuit să fie de 2,6 miliarde metri cubi de gaze pe an. Capacitatea finală a terminalului va depinde însă de nivelul cererii.

Uniunea Europeană îşi doreşte realizarea acestui proiect pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi reducerea dependenţei de Rusia, mai ales pentru ţările membre din Europa Centrală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *